24 nov. 2015
  |   Nu sunt Comentarii

Ciobănescul meu se cam sclifosește la mâncare (P)

Am un ciobănesc german de aproape trei ani, un frumos, un deștept, un harnic, un zbanghiu, dar și un mare sclifosit atunci când vine vorba de același fel de mâncare. Pur și simplu câteodată mă disperă. Nu știu ce să-i mai fac, ce să-i mai cânt, ce să-i mai promit.

I-am căutat hrană pentru câini uscată, umedă, amestecată, combinată, ultra mega sofisticată. Mănâncă ca un spart, dar o dată, de două, de maxim trei ori, apoi trebuie să fac o schimbare. Că altfel, stă și strâmbă din nas. Mai dă cu limba, mai înghite o îmbucătură și gata, se oprește.

Pur și simplu m-a disperat. Am căutat cea mai consistentă hrană pentru câini, cu cel mai mare preț, am zis să fac teste, să văd ce-i place mai mult. Nu, domnule, cea mai bună mâncare este cea care nu se repetă de mai mult de trei ori.

Nu prea gătesc eu pentru mine, pentru familie, dar pentru Cezar bucătăricesc necontenit. Le combin, inventez, mai fur câte-o rețetă specială de pe net. Rezultatele sunt aceleași. Trebuie să-i dau Cezarului ce-i al Cezarului și gata. Deja m-am obișnuit, m-am resemnat chiar.

Acum a devenit matur, pot să-i mai dau și carne crudă, că nu se mai constipă chiar ca în primul an. Dar și de carne se plictisește. Ai mai văzut câine care ignoră carnea de sub propriul nas?

Îl alerg, merg la dresaj, storc energia din el la maxim, s-a făcut numai mușchi și fibră, pic de grăsime nu are pe el. Nu, dacă nu-i dau hrană diversificată mereu stă și se uită la pereți fără să mănânce.

Am fost cu el la veterinar. Sănătos tun, a fost diagnosticul pus de doctor. Bun, am zis, și ce mama supărării să-i fac să nu-mi ceară 20 de feluri de mâncare într-o săptămână? Să-i gătești, mi-a spus râzând veterinarul, exact cum ai făcut până acum. Dacă așa l-ai obișnuit suportă consecințele. Și cu cât îi vei diversifica dieta cu atât își va dori tot mai mult.

Poftim? Adică m-am angajat bucătarul ciobănescului meu? Cam da, spun și alții pe net.

Cezar Ciobănesc German

I-am cumpărat conserve din carne de mistreț, de iepure, de rață, de toate vietățile posibile și imposibile. Același rezultat. Mănâncă, se bucură, arată bine, dar vrea și altceva.

Așadar, am un câine de etnie germană, născut în Ungaria, crescut și încetățenit în România, iar eu sunt un masterchef cu normă întreagă la un ciobănesc german de trei ani, frumos, deștept, atletic, dar extrem de sclifosit. Asta e, l-am adus în familie, deci face parte din familie. Mă descurc eu cumva. Dacă ai idei de des-sclifosire a câinelui atunci când vine vorba de mâncare le citesc cu foarte mare atenție.

Ce mai poţi să spui?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Despre Urieş

Blogger, web designer, fotograf. Pasionat de fotografie, filme, calculatoare. Călătoresc cât de mult pot. Scriu şi citesc cu plăcere. Cea mai citită revistă: PhotoMagazine. Cel mai vizionat film: Gladiator (2000). Fotograful preferat: Andrzej Dragan. Aşteptări de la viaţă: n-am, prefer să mă aştepte ea.