Comentatorii de fotbal romani sunt echidistanti. Ete fleosc!

Ca jurnalistii nu pot fi obiectivi si echidistanti, pentru ca au si ei trairi, preferinte si perceptii personale deja se stie, dar nici cand comentam un meci de fotbal nu ne putem abtine? Pe vremea lu’ ’89 comentatorii de fotbal riscau sa-si piarda painea sau chiar mai mult daca in timpul unui meci, fie si pentru o clipa, ar fi aratat ca sunt partinitori. Astazi, te uiti la Steaua – Dinamo si il auzi pe ala din fundal care mai are putin si iti spune ca Steaua e de doi bani si ca Dinamo este sfanta-n toate cele.

Aseara m-am uitat la derby-ul Steaua – Dinamo, pana la capat, desi unul dintre comentatori, stie el cine-i, aproape ca m-a scos din sarite cu expresii de genul “Nikolic i-a exasperat pe stelisti”. Nu spun fanul carei echipe sunt, ca vreau pentru o fraza macar sa nu fiu subiectiv.

Daca un comentator sportiv urla ca din gura de sarpe la reusitele uneia dintre echipe si tace malc atunci cand cealalta formatie are rezultate, cred ca am si eu dreptul sa ma gandesc la cateva scenarii: comentatorul are prima de joc din partea echipei pe care o lauda, nu stie ca trebuie sa fie echidistant si ca telespectatorul este singurul care poate sa hotarasca cu cine vrea sa tina, nu este profesionistul care sa crede, toate la un loc si in plus vai si-amar de cei care sunt in primul rand fani si abia apoi comentatori de fotbal.

Evident, avem o optiune disponibila chiar in mana noastra, atunci cand privim la tv: telecomanda si butonul pentru volum, numai ca spectacolul fotbalistic este redus la jumatate daca nu auzim nici macar spectacolul din tribune, deci, ce-i de facut? Mergem pe stadion sau ii ignoram pe fanii pe post de comentatori. Naspa treaba.

Iti propun sa asculti reactia fanilor din tribune fara vocea comentatorilor, in cateva filmulete oferite chiar de dolce-sport.ro.