Cum am ajuns să fim frați chiar și cu mamele noastre?

Trăiesc o stare de exaltare pe care nu am mai simțit-o niciodată. Mă opresc din când în când pe stradă, îmi repet în gând expresia am trăit s-o văd și pe asta, și, cu un rânjet tâmp pe față, plec mai departe. Ai observat și tu că toți românii au devenit frați cu toți românii. Stai, da, copilul a ajuns să fie frate chiar și cu propriul părinte! Da, frate! Vezi, ce ți-am zis? Suntem frați și tu nu știai.

• Salut, tată, frate!
• Salut, copile, frate!
• Bă, frate, cum de te-ai murdărit așa, zice mama către fiu, adică către frate?
• Mno, bine, frate, am fost la fotbal și-am căzut pe jos!

Hai să trăiești, frate! Ce mai faci, frate? Cum îți merge frate? Frățioare, dar tu vorbești cu copilul tău sau cu fratele tău? E bine, sunt fratele neveste-mii, sunt fratele copilului, meu, sunt fratele tuturor surorilor, sunt frate chiar și cu mine, frate!

Acuma, că ne înfrățim cu toată lumea nu ar fi o atât de mare problemă, mai nașpa e când constatăm că, deși suntem frați, brânza-i tot pe bani, frățică!

Poporul ăsta, din moși strămoși, a fost frate cu toată lumea, chiar și cu dracul, la nevoie. Acum e frate chiar și cu el însuși, că deh, te faci frate chiar și cu nevastă-ta dacă-i musai, nu-i așa? Și cam trebuie să te dai frate bun cu nevasta, că dacă îi sare țandăra femeii din ziua de azi te bagă la bulău pentru viol chiar dacă i-ai băgat doar deștul, nu mai contează că ai alintat-o frumos cu ”ce udă ești soră, nevastă, adică frate”.

Termenul de frate e cel oficial, termenul de frățioare sau frățică e pentru alint, acestea se folosesc doar în mediile private. Termenul de soră a rămas captiv pe buzele surorilor din bisericile patriei. Dar probabil că și surorile penticostale, intercontinentale sau intercostale se alintă tot cu frătiuc, frățică sau frățioare, că-i mai la-ndemână, nu-i așa? Așa cum mai la îndemână, pentru femei, este și expresia ”ce pula mea”, în loc de ”ce vaginul sau pizda mea”. Scuzați termenii populari, fraților, frate. Apropo de chestia cu ”ce scula mea”. O soră, pardon, un prieten – frate, mă rog, o purtătoare de ovare, mi-a zis zilele trecute o chestie haioasă la telefon urmată de ”ce pula mea?!”. Mai apoi mi-a zis că alege să se exprime așa mai ales când nu-i pe tocuri, că atunci când se suie pe toace își resetează neuronul pe sistem academic și devine o cu totul alta.

Interesant stil de viață. Deci să înțeleg că noi bărbații purtăm și băgăm ștromeleag pentru că nu avem tocuri de 10 țanti? Frate, frățiorul meu, ai grijă de tocul tău și de bula ta de frate purtător de ovare. Hai salut, frate, mai povestim, frate!