9 Ian 2014
  |   39 Comentarii

Cum m-am lăsat eu de fumat – ghid practic

Cum m-am lasat eu de fumat? Simplu, am fumat o ţigară până la capăt cugetând profund la gestul pe care de fapt îl făceam şi apoi am încetat să mai aprind ţigări. Probabil că cei care fumaţi nu mă crede-ţi. Nici eu nu aş crede dacă nu aş fi trăit această experienţă. Chiar azi mi-a pus cineva următoarea întrebare: te-ai lăsat uşor de fumat? Da, eu m-am lăsat uşor de fumat, deşi fumez din nou. În câteva cuvinte îţi spun că secretul stă ascuns în ceea ce gândeşti despre fumat, ce ştii în mod corect despre acest viciu. Răspunsul unora care afirmă că ei fumează de plăcere e o scuză mult mai ieftină decât un pachet de ţigări. Nu contează efectele pe care le are fumatul, ci „de ce-ul” pentru care te laşi de fumat.

Cum m-am lăsat eu de fumat în varianta lungă

Mai intâi de toate trebuie să-ţi spun că nu m-am supus la suplicii de genul „numai 10 ţigări pe zi”, „din ce în ce mai puţine ţigări” şi nu am apelat la adjuvante. Totul s-a petrecut instantaneu, fără să-mi forţez nervii, voinţa si răbdarea, a mea sau a celor din jur. Pare incredibil, ştiu, şi pentru mine a părut. Dar hai să citeşti mai întâi ce am făcut, după care trecem la dezbateri.

Era 9 ianuarie 2011, duminică seara, undeva pe la orele 21:00. Bântuiam pe internet şi tocmai îmi aprinsesem o ţigară. În urmă cu câteva zile cineva mi-a dat o carte care cică te ajută să te laşi de fumat. Baliverne care te amăgesc, mi-am spus, dar am luat totuşi cartea şi am promis că o voi citi. Nu era groasă şi părea a fi uşor de citit.

Cum spuneam, făceam slalom pe internet, fără să găsesc ceva interesant şi trăgeam cu sete dintr-o ţigară aprinsă aproape instinctiv. Ce-ar fi să citesc cartea aia cu fumatul, mi-am zis în timp ce mă pregăteam să aprind altă ţigară? Şi-am început să citesc cartea. În timp ce tot citeam aprindeam ţigări şi fumându-le conştientizam din ce în ce mai mult că ceva nu e în regulă cu fumatul.

Se făcuse aproape dimineaţă şi eu eram la final de carte. După ce am citit şi ultima filă nu-mi venea să cred că lăsatul de ţigări poate fi atât de uşor. Am închis acea cartea şi am fumat o ultimă ţigară, aprofundând la maxim gestul. M-am culcat fericit că în sfârşit nu mai fumez.

M-am trezit dimineaţă şi mai apoi am poposit pe terasa unde obişnuiam să-mi beau cafeaua la acea vreme. Vine chelneriţa cu o scrumieră în mână şi îmi pune ceaşca de cafea aburindă în faţă. Fericit că aveam acea ocazie spun: nu e nevoie de scrumieră, nu mai fumez. Fătuca mi-a zâmbit ca de obicei şi a lăsat totuşi scrumiera spunând: lasă, poate îţi vine iar.

Totuşi, nu-mi venea, deşi mă aşteptam să-mi vină. Culmea, aşteptam pofta de ţigară şi ea mă părăsise de-a dreptul. Nu-mi venea să cred. Cum, aşa uşor să fie oare, gândeam? Cafeaua cu zahar şi lapte avea alt gust. Era parcă mai aromată. Exersam stări interesante şi ciudate în acelaşi timp. Stări necunoscute, de altfel, pentru că fumez de pe vremea anilor de liceu.

Ajung la birou, acolo se fuma, lumea mă ştia fumător, deşi eu nu mai eram. Intru şi spun: de azi să nu mai fumaţi în birou! În timp ce spuneam asta îmi era frică chiar de spusele mele. Dacă o să-mi vină iar pofta, dacă mă apuc din nou… Dacă şi dacă şi eram numai un dacă. În sfârşit, lumea s-a uitat la mine şi cineva a zis: glumeşti, aşa-i? Nu, nu glumesc deloc, m-am lăsat de ţigări şi nu le mai suport. Unii au chicotit şi apoi şi-ai văzut de treabă mai departe neîncrezători în spusele mele.

A trecut o zi, două, o săptămână şi apoi luni de zile şi eu uitasem definitiv de ţigări, poftele nu mai existau. Exersam o stare de fapt extraordinară. M-am apucat de sport la modul serios şi îmi făcusem o condiţie fizică pentru care mă invidiau chiar şi cei de 20 de ani. Unii au făcut pariuri, alţii mă tot puneau să le povestesc despre metoda pe care am aplicat-o. Unii chiar mi-au urmat sfaturile şi au reuşit să se lase de ţigari fară să mai aibă pofte. Nu glumesc, dacă cumva crezi că asta încerc să fac.

Uşurinţa cu care mă lăsasem de fumat îmi era tare ciudata. Deşi un lucru îmi părea cât se poate de clar: ceva se declanşase în mintea mea, altceva decât acel ceva de până atunci. Chiar dacă pare de necrezut îţi spun că şi reflexele îmi erau străine, parcă nu erau cele pe care le ştiam. Apoi mi-am dat seama că de fapt eram cel care trebuia să fiu, cu toate simţurile întregi acasă. Amorţeala aia permanentă de fumător dispăruse şi era nu bine, era fantastic, minunat.

Cafeaua era mai bună, chiştoacele uitate peste noapte într-o scrumieră aveau miros de hoit. Parcă mă născusem din nou. Nu mai zic de banii care parcă se încăpăţânau să rămână în buzunar. Mergeam la bazinul de înot şi făceam 30 – 35 de ture fără să îmi pese de oboseală, cei care mă cunosc credeau că mă dopez. Aş. de unde atâta dopaj.

După aproximativ un an de zile mă pune necuratu’ să cer o ţigară, cică s-o pufăi, deşi nu aveam pofte, doar aşa, de dragul fanteziei. Am primit ţigara şi chiar am pufăit-o. Mai tărziu am mai cerut una, zicându-mi că în cazul în care voi fi tentat să trag în piept voi stăpâni situaţia fără probleme. Nu a fost să fie aşa, a apărut tentaţia şi eu m-am lăsat dus de val. Am ameţit instantaneu. Ca la primele începuturi. Îţi mai aminteşti?! După prima am cerut-o pe a doua, pe a treia şi apoi m-am dus şi mi-am cumpărat ţigări. Nu puteam să cerşesc la nesfârşit, ţigările sunt scumpe, sunt un lux. Banii au început să sară din nou din buzunarul meu. Demonul din mine, adică nicotina, se reinstala din nou în corpul meu. Gata, asta a fost tot. redevenisem fumător.

Într-o seară am recitit acea carte în speranţa că şmecheria se va repeta. Nu s-a repetat. Demonul îşi învăţase bine lecţia, nu se mai dădea dus aşa uşor. Am recitit şi iar am recitit. Astăzi sunt din nou fumător. Concluzia: nu te juca cu şansa, dacă simţi că o ai în stăpânire nu-ţi bate joc de ea, s-ar putea să regreţi.

Ţigareta vs ţigara electronică

O tâmpenie, o prostie inventată doar pentru a te amăgi, în plus nu face nici bine. E ca şi cum o femeie ar spune că este gravidă doar pe jumătate. Să-ţi spun părerea mea. Nicotina este un drog, cel mai puternic din lume. Dacă ţi-ai injecta un gram de nicotină direct in sânge te-ai duce la ceruri aproape instantaneu, dacă ai face acelaşi lucru cu un gram de cocaină ai deveni doar un drogat pasibil de dependenţă. Fumatul nu înseamnă decât adicţie la drog. Nicotina dispare repede din corp, prin urmare trebuie să faci adicţie, adică demonul care moare încet, încet se doreşte resuscitat. Asta înseamnă încă o ţigară şi încă una, la nesfârşit. Nu te lăsa dus de ofertele care îţi spun „electronica noastră e mai bună”, „plasturii ăştia te scapă de fumat”, „guma asta este senzaţională”. Totul nu este decât un bullshit. Ori eşti fumător ori nu eşti. Asta-i tot.

Eşti fumător? Hai să discutăm despre asta. Ai fost fumător, hai să discutăm şi despre asta. Era să uit, cartea care m-a ajutat pe mine să mă las de fumat este scrisă de Allen Carr şi o găseşti aici. E free! Încă ceva, autorul te sfătuieşte să fumezi în timpul în care îi citeşti cartea, chiar la greu. Interesant, nu-i aşa? Succes.

39 Răspunsuri la Cum m-am lăsat eu de fumat – ghid practic

  • Te-ai lasat de fumat? Si eu! Numai ca eu mint si recunosc treaba asta. 😉

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Christian, nu te cred, dar dacă tu zici. Eu am redevenit fumător, după cum am şi spus…. Că doar îţi aminteşti de Straja, cred. 🙂

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Lupta este continuă. Tu ai trecut de prima bătălie, ai câştigat-o şi te-ai crezut mai puternic. Acum trebuie să găseşti acel alt ceva care să te determine să renunţi. Dar în primul rând trebuie să vrei. Să fii pregătit. Probabil că vrei de vreme ce ai simţit să scrii aceste rânduri. Sunt sigură că le vor fi de folos şi altora care duc această bătălie.

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Eu am avut o experienţă, puţin mai intensă ca celelalte de dinainte. Am învăţat ceva ce am vrut să împărtăşesc şi cu alţii. Poate ajută. 🙂

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

  • bv…ma bucur mult sa aud asta…stiam ca poti:)))

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

  • curaj!!nu va dati batuti! eu am multe persoane in jurul meu care au renuntat dupa 10, poate chiar 20 de ani de fumat!

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Am citit si eu cartea, in urma cu vreo trei ani. Nu m-a convins. Insa anul trecut, parca, am citit un articol pe blogul Simonei Tache. A renuntat la tigari plecand, din cate imi amintesc, tot de la Allen Carr, insa transpusa intr-un program antifumat aplicat.a de profesionisti.

    Tigara electronica? Am cumparat una acum vreo trei ani. Dupa o saptamana i-o cedam mamei, care a dat-o mai departe cumnatei si a ajuns, in cele din urma la bunicu’. In familie o numeam „minciunica”.

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Cartea aia trebuie citită, nu ascultată. Au preluat-o românii şi fac nişte cursuri pe bani, citind din ea. Nu, cartea trebuie doar citită, de unul singur. Atât.

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Eu am cinci ani de cand m-am lasat. Am facut-o dintr-o ambitie, vrand sa demonstrez cuiva ca daca un om vrea cu adevarat ceva poate. Am fost un fumator „profesionist”. Douazeci si doi de ani de minim un pachet / zi se cheama oleaca de performanta. 🙂
    Acum sunt libera. Nu mi-e nici pofta si nu am nici o curiozitate legata de tigara.
    Eu cred ca dependenta de nicotina este mai slaba decat legatura afectiva pe care am avut-o cu gestul in sine de a fuma. Fumatul imi dadea iluzia ca fac ceva ce merita facut. Imi umplea timpul atunci cand nu aveam ce pune in el, imi asigura un pretext in situatii in care nu prea stiam ce am de facut sau imi tinea companie atunci cand nu reuseam sa ma potrivesc unui ambient.
    Nu cred ca nicotina este problema, nici macar gudroanele si toate chimicalele folosite in fabricarea tigaretei. Mai important decat toate acestea, este ce anume inseamna tigareta si obiceiul de a fuma pentru fiecare dintre noi.
    Am o prietena draga care, acum cinci ani cand a aflat ca m-am lasat, m-a intrebat cu ochii ei frumosi dilatati de uimire: „si nu ti-e dor de EA?”

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Simona, dependenţa de nicotină nu are nici o legătură cu dorinţa de a fuma. Sunt tare curios: cum ai renunţat tu la ţigări şi mai ales de ce?

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • 🙂
      Motivul pentru care am renuntat la tigari este aici:

      http://alcoolism.info/135/complicitatea/comment-page-1/#comment-1342

      Cum m-am lasat? Cu ajutorul lui Dumnezeu! La propriu!

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Am urmat linkul şi vreau să-ţi spun asta. Simona, chiar dacă ai făcut un gest extraordinar, în încercarea de a te oferi ca şi exemplu, eu cred totuşi că te-ai lăsat de ţigări în primul rând pentru că ţi-ai dorit şi pentru că ţi-ai găsit motivul care să declanşeze în mintea ta o acţiune fără cale de întoarcere.

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Absolut adevarat! Carburantul oricarei actiuni pe care o intreprindem este motivatia! Daca nu avem motivatie, nimic nu ne poate ajuta, dar daca avem motivatie, atunci nimic nu ne poate opri.

      Este la fel cu absolut orice! Chiar si cu adictiile de orice fel.

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Traiane, mi-am propus sa mai fac o tentativa de a ma lasa de fumat acum, la inceput de an nou. Dar aman de pe o zi pe alta. Cartea despre care ai pomenit am primit-o acum vreo 5 ani de la Florin Giurca…inca n-am deschis-o. 🙁

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Teo, foarte rău ai făcut. Găseşe repede momentul potrivit şi pune-te pe citit cât mai repede. Nu fac propagandă, doar fac o sugestie. Dacă respecţi regulile sunt sigur că va funcţiona şi la tine. Aştept rezultate.

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Mi-a placut ce ai scris, Traian! Sper sa reusesti sa invingi „necuratul” din tine, care se pare ca te ademeneste din cand in cand la hoitul de tigara. Acolo este cheia de fapt. Kick that son of a b… out of your life!!!!!

    Nu sunt fumator, nu am fumat niciodata, dar stand langa oameni care fumeaza… am fost afectat si eu. Am auzit ce a spus o data un avocat care a reusit sa se lase de fumat:

    „Domn’le vaca mananca iarba, o mai readuce in gura si mesteca iar, dar ea produce lapte. Nu am vazut niciodata o vaca sa bage fum in ea ca sa il scoata din nou afara!!!!!!”

    Imi venea sa rad atunci, dar omul si-a dat seama de faptul ca o tigara l-a facut sa fie bataia de joc a „necuratului” care l-a pus sa o fumeze. Nu este sens in fumat, dupa cum nu este sens in drogat. Toate lucrurile sunt de scurta durata daca doresti sa simti o placere. Exista placeri care nu provoaca dependenta, una din ele este cititul. Bag in mine, si mestec si pricep, si ma educ, si apoi… scot din mine cuvinte cu care sa incurajez pe altii. E drept ca anumite cuvinte pot ucide pe cei din jur, mai rau decat fumul de tigara, dar daca eu am intelepciune si o folosesc, voi gandi inainte sa scot pe gura cuvintele care le voi scoate. E destul de simplu, desi pentru unii e foarte complicat.

    Va doresc tuturor multa sanatate, succes in lupta cu „necuratul” si… mai ganditi-va si la ceilalti din jur cand puneti mana pe un hoit de tigara. Chiar mi-a placut ceea ce a scris Traian mai sus, asa ca mi-am permis sa folosesc termenii lui fara sa cer dreptul de autor. 🙂

    Have a great day everyone!

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Dacă nu ai fumat niciodată te felicit şi te sfătuiesc să nu te apuci niciodată. Iar cu fumătorii ar trebui să fii ingăduitor, pentru că oameni fiind şi ei din cauza unei tentaţii au ajuns să fie dominaţi practic de un drog, care, aşa cum am spus, este cel mai puternic.

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Frumos ai scris. Si foarte adevarat. Doar cine nu incearca isi cauta scuze ieftine. Dupa cum imi spunea de curand un speaker motivational, principalul obstacol in calea indeplinirii unui obiectiv suntem noi si perceptia noastra.
    Pacat insa ca te-ai reapucat de fumat. Eu am implinit patru ani deja de cand nu mai fumez, si m-am lasat la fel de brusc ca si tine. Fara cartea minune, doar din ambitie. Si nu exista nicio tentatie, nicio dorinta de a fuma.
    Am povestit despre asta… http://www.ochiuratiunii.ro/sanatate/despre-dependenta-de-tigari.html

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Unii pot şi fără ajutoare, alţii nu. Important este să se declanşeze exact ce trebuie în căpşorul nostru.

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Cu mintea e usor sa te lasi de fumat dar corpul te chinuie pana scapa de influenta nicotinei din el .Asta nu o spun c-a sa-i descurajez pe altii ci sa stie prin ce trebuie sa treaca pentru a renunta la fumat .Si totodata ii incurajez s-o faca pentru a-si prelungi sanatatea si a renunta la un obicei daunator atat pentru cei din jur ,mai ales daca au copii ,cat si pentru ei insisi .Si eu am fost o fumatoare ,fumam un pachet jumate pe zi si cand nu aveam tigari imi venea sa ma urc pe pereti ,dar m-am gandit „daca alcoolul e interzis si drogurile pentru a ne pastra sanatatea de ce tigarile sunt permise si se fabrica „?si ca sa nu-i mai dai in judecata ca le fabrica au pus acea avertizare pe pachetul de tigari pentru a se absolvi de vina .Acest lucru m-a indignat ,plus faptul ca am aflat ce contine acea ‘ minunata ‘ de tigara ,ma mir ca n-am facut hepatita cand am aflat ce inhalam. Nu stiu de ce nu consumam de banii aia fructe in loc sa ma droghez .Nu mai fumez de zece ani si-i multumesc lui Dumnezeu ca mi-a dat puterea sa renunt .
    Le doresc succes tuturor celor care vor sa renunte la fumat !

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Mariana, pofta de fumat vine din mintea noastră. Industria ţigărilor este foarte mare, ea susţine multe alte industrii, aşa că în privinţa asta nu prea e nimic de făcut. Şi iată dovada clară că atunci când ceva din jurul nostru nu poate fi schimbat cel mai bine ar fi să ne schimbăm pe noi.

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Mariana are dreptate, am facut si eu patru tentative de a ma lasa de fumat in 40 de ani de cand fumez. Pofta de fumat care vine din minte, asa cum zici tu Traiane si cum si este de fapt, se poate controla, se poate infrana. Dar incepand cu ziua a 8-a, a 9-a, incep sa ametesc puternic de ma duc in pereti, imi este somn de nu mai pot tine ochii deschisi nici ziua in amiaza mare, mi-e cumplit de sete, ma doare capul iar aspirinele sau altele de genul asta nu ma ajuta cu nimic. Asta e perioada peste care nu am reusit sa trec…cand incepe sa se elimine nicotina din organism, atunci incep sa ma uit dupa cate un cunoscut fumator in jurul meu sa trag si eu un fum. Iar de la un fum ajung repede de unde am plecat.

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Este normal să simţi acele lucruri pentru că de fapt în mintea ta nu sa declanşat acel ceva, un ceva suprem, prin urmare simţurile tale sunt încă în aşteptarea nicotinei. Te supui de fapt la un supliciu.

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Puteam să pariez că despre acea carte e vorba. Mi-a picat și mie în mâini, dar m-a enervat, prea mă ducea cu zăhărelul amânând să spună ceva. Prin urmare, n-a avut efect asupra mea.
    Am înțeles că a doua oară e mai greu ca prima dată. Vom vedea. 🙂 Acum măcar știu că se poate! 😉

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Chiar aşa, la început ai impresia că eşti păcălit şi că de fapt rezultatul nu are cum să apară deoarece ar fi vorba doar de nişte praf aruncat cu măiestrie în ochii cititorului fumător înrăit. Şi eu am avut un moment în care am spus „da’ hai bre nea Allen odată, că termin ţigările până termini tu”, dar la sfârşit mi-am dat seama că tocmai acela era scopul, să ma ducă conştient şi curios şi dornic până la capăt. Eu zic să reciteşti cartea, dar înainte de toate îţi sugerez să-ţi cauţi momentul potrivit, să te pregăteşti.

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Cum sa te lasi?!?!
    Din momentul asta nu mai fumez.
    La inceput e dificil..obisnuinta…apoi devine ok..apoi uiti…si gata…

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Eu de vreo 2 ani imi tot spun.. „Asta e ultimul pachet, gata”. Si iti dai seama ca e o minciuna care mi-o repet. Pe moment ma cred…dar apoi ma gandesc… „Si in pauzele de la facultate, ce fac? Stau in clasa, ca fraiera? Toti colegii ies la tigara si eu nu? Mai bine imi iau tigari”. Si tot asa…

    Eu in general, nu fumez mult. Un pachet ma tine o saptamana, cred. Nu fumez acasa, doar cand ies pe undeva. Si chiar si atunci, nu pot fuma extrem de mult, pentru ca la un moment dat simt ca nu mai intra nici macar un fum. Cand sunt stresata, in schimb…ma tine un pachet doua zile… Si mereu am zis… „Mie imi place sa fumez, recunosc”. Dar nu imi place ca sunt scumpe tigarile si cu banii aia as putea face altceva. Vreau sa ma las insa nu am vointa asa de mare. Chiar ma mir cand aud persoane care spun ca s-au lasat dintr-o data. Eu nu cred ca as putea sa fac pasul asta asa de brusc. Dar nici cu…”ultimul pachet” nu mai tine gluma…

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Am salvat-o, am de gand sa o citesc.

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

  • N-am fumat niciodata (voluntar) si simt mirosul imediat cand fumeaza cineva prin firma, chiar daca sunt la alt etaj 🙂 A propos de asta, cred ca de la „etaj” e toata chestia cu fumatul.

    Chiar am auzit la un seminar ca fumatorii fumeaza atata timp cat in mintea lor se vad fumand si nu-si inchipuie alte vartiante. Daca e sa ma iau dupa ce zice Pinky, cam asa ar fi. Doar banuiesc, ca n-am de gand sa ma apuc, ca sa aflu :))

    Oricum, la noi fumatul este incurajat si de faptul ca se fumeaza inca in interior. La altii s-a terminat de mult cu fumurile in interior si probabil ca aveau si oglinzi pe-acolo. S-au vazut oamenii in oglinzi ca si nefumatori si s-au lasat 🙂

    Si pentru ca „te-ai lasat de lasat”, ai de la mine o nominalizare dar si o leapsa de duca.

    Mi-ar placea sa citesc raspunsul la tine pe blog, printr-un articol, sau macar printr-un comentariu la leapsa.

    Spor lepsuitor!

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • N-ai fumat nicodată, păi nici să n-o faci. Sunt curios totuşi, nu ai fost niciodată tentat să te apuci? Dacă ai fost să nu îndrăzneşti să fii! 🙂 Cât despre nominalizare spun că iar mă lăsaşi cu vorbele lipsă la apel. Dar să fie primită şi asta. Cât despre leapşă chiar acum mă apuc să-ţi zic şi eu câte ceva. Că prea am rămas dator de data trecută.

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Pai nici nu m-am gandit, ca n-am avut fumatori nici in familie si nici printre prieteni. Daca-ti poti inchipui o gasca de 15 persoane, fete si baieti, la cabana la munte si a venit cineva sa ne ceara o tigara. I-am zis ca nu fumam, s-a uitat ciudat si a vazut cutia de chibrite.
      – Da cu chibritele ce faceti?
      – Aprindem focul!
      Nu ne-a crezut, dar pe urma i-a spus cabanierul care era si el fumator :)))) Asta era prin 90-91. Din toata gasca unul singur e fumator acum, dar s-a cam desprins de noi.
      Spor!

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Lasa-te de fumat!- de cate ori nu ai auzit aceasta fraza…nu este usor insa se poate

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

  • E foarte greu sa te lasi de fumat, este o dependenta de care scapi usor. Am intrebat foarte multi oameni de ce s-au apucat, unii mi-au spus ca s-au apucat din cauza anturajului, altii din cauza stresului. Eu sunt un fumator care fumeaza de placere si nu vreau sa ma las pentru ca imi place sa fumez, stiu consecintele si tigarile reprezinta bani arsi si plamani la fel de arsi.

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

Ce mai poţi să spui?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Despre Urieş

Blogger, web designer, fotograf. Pasionat de fotografie, filme, calculatoare. Călătoresc cât de mult pot. Scriu şi citesc cu plăcere. Cea mai citită revistă: PhotoMagazine. Cel mai vizionat film: Gladiator (2000). Fotograful preferat: Andrzej Dragan. Aşteptări de la viaţă: n-am, prefer să mă aştepte ea.

Abonează-te! Pentru tine e GRATIS.

Dacă îţi place cum scriu adaugă adresa ta de e-mail şi fă-ţi un abonament la articolele viitoare.

Alătură-te celor 51 de abonați

Artă vizuală

aparate foto

Despre fotografie
Foto Blogger