29 Aug 2013
  |   2 Comentarii

Cum s-a reorganizat SNCFR? Interviu cu Traian Basescu

Traian Basescu era in noiembrie 1998 ministru la transporturi. Metodele lui de restructurare a Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane (SNCFR) erau foarte controversate. Sindicatele il acuzau de faptul ca a gandit o reorganizare in timpul noptii, visand. Eu dadeam cu sapa la mai multe ziare in Bucuresti, unul fiind fostul cotidian Transilvania Jurnal. Acreditat fiind la Transporturi si avand numarul de telefon al actualului presedinte, am sunat pe linia scurta si am solicitat un interviu. Raspunsul ministrului a fost scurt si transant: daca ajungi in maxim 30 de minute te primesc.

Am alergat atunci cu masina prin Bucuresti ca un disperat. Nu puteam sa ratez ocazia. Am ajuns si intrand pentru prima oara in cabinetul lui Basescu de la transporturi am vazut ca toate obiectele de acolo erau asezate strategic, cu alte cuvinte, atunci cand un ziarist sau altcineva intra pentru taclale cu ministrul trebuia repede intimidat. Dar despre asta poate o sa va povestesc alta data.

Interviu cu Traian Basescu, fost ministru al transporturilor

Sambata, 21 noiembrie 1998, Sectia Economic, Cotidianul Transilvania Jurnal

Uries: Sunteti pe pozitia unuia dintre cei mai huliti si controversati ministri ai cabinetului Radu Vasile. Primul-ministru va considera, totusi, cel mai reformist guvernant. Cum va descurcati?

Traian Basescu: Bine.

U: S-a putut observa ca cei mai infocati contestatari ai dvs. i-ati gasit in randurile sindicalistilor ceferisti. Liderul acestora, Gabriel Craciun, a pus foarte mult in balanta metodele dvs. de lucru. In cazul restructurarii SNCFR, s-a afirmat ca ati actionat exclusiv dupa propriile dvs. principii si netinand cont de nici o recomandare, cel putin oficiala. Oricum, varianta prin care s-a reorganizat SNCFR nu are precedent. De fapt, ar trebui inteles ca, in acest caz, Ministerul Transporturilor a pornit pe calea ferata la intamplare?

TB: Este inexact cand se afirma ca s-a adoptat o solutie intamplatoare. Ca este unica sunt de acord. Unica, in primul rand ca procedura de realizare intr-un timp extrem de scurt, fara perioade de tranzitie. Suntem, intr-adevar, singura cale ferata care a adoptat o asemenea solutie de reorganizare din Europa Continentala. La baza procesului de reorganizare a cailor ferate romane sta un studiu temeinic, elaborat impreuna cu firma Chambers din SUA, in urma caruia am adoptat solutiile regasite in actele normative cu privire la restructurarea sistemului feroviar din Romania. Firma Chambers este o firma de prestigiu. Cu ea am adoptat o solutie care a fost indelung dezbatuta si alimentata de cei mai buni tehnicieni pe care calea ferata romana ii are in momentul de fata. Decizia finala mi-a apartinut. In fond, am considerat ca nu este vorba de restructurarea unui chiosc, iar un sistem feroviar trebuie sa aiba la baza decizia unui ministru. Deci, cineva trebuia sa spuna: asta-i solutia. Iar eu am ales o solutie din mai multe.

U: De ce nu ati acceptat varianta de restructurare-reorganizare propusa de sindicate, adica cea care presupunea o companie de tip holding?

TB: Aceasta solutie a fost cea mai discutata, mult sustinuta de sindicate si nu numai. O alta propunere a fost de a pastra SNCFR in vechea formula. Impotriva solutiei acceptate de mine am intampinat o rezistenta interna, pe care am considerat-o, totusi, fireasca. Si a fost nu doar fireasca, ci si in limitele rezonabilului, ea persistand pana in momentul in care a aparut Ordonanta de Urgenta privind reorganizarea SNCFR. Din acea clipa toata lumea a trecut la treaba. Deci nu am visat noaptea solutia de restructurare a SNCFR. Ea a aparut in urma unui studiu care a durat un an. De altfel, firma Chambers a dat solutii de modernizare si cailor ferate din SUA.

U: Au fost create cinci noi societati fara a se crea conditii preliminare, absolut necesare pentru ca intregul sistem feroviar sa poata functiona altfel, adica eficient. Dvs., care ati afirmat ca de la 1 octombrie a.c. calea ferata a intrat intr-o noua si moderna organizare, inca mai credeti ca sistemul va functiona, in conditiile in care Societatea de Calatori a acumulat deja datorii catre Societatea de Administrare a Activelor Feroviare, din lipsa de buget propriu? Oamenii cu care ati stat la masa tratativelor sustin ca, practic, ati recurs la un nou experiment, gen “taxa Basescu”, pe considerentul ca pana la urma trebuie facut ceva.

TB: Exista cinci societati cu bugetele lor, cu directorii lor, cu consiliile lor de administratie, fara nici o alta legatura intre ele, decat cea contractuala. Marele castig al acestei reorganizari a fost, in primul rand, dimensionarea corecta din punct de vedere al activelor, iar in al doilea rand, s-a castigat o dimensionare corecta in ceea ce priveste numarul salariatilor. Societatea de gestionare a excedentelor de active are 1.600 de locomotive, 85 de mii de vagoane de marfa, 1.800 vagoane de calatori, foarte multe foste unitati de intretinere a caii ferate si toate acestea atarnau de gatul SNCFR-ului. Fosta CFR a fost transformata, in anul 1989, in Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane (SNCFR), cea din urma capatand dimensiuni adaptate volumelor de transport din acele vremuri. Marfurile transportate in prezent reprezinta doar 30% din volumul de dupa 1989, ca urmare a “derapajului” din economie. Acestea fiind date nu se mai justifica pastrarea in circulatie a unui numar de 3.200 de locomotive, in loc de 1.600, asa cum nu a mai fost nevoie nici de un numar de 140 de mii de vagoane, ci doar de 60 de mii. Toate aceste active se regasesc, in prezent, scoase din circulatie, sub directa administrare a societatii de gestionare a activelor excedentare, care are misiunea sa le valorifice prin vanzare, inchiriere sau prin alte metode.

U: Sustineti ca noul sistem feroviar functioneaza. Va propun sa punctati fiecare element nou.

TB: Noul sistem feroviar functioneaza numai pe baze contractuale. Compania de calatori incheie contracte cu compania de infrastructura pentru un numar de trase. Si trebuie mentionat ca, in prezent, sunt cumparate 2.100 de trase, ceea ce reprezinta 2.100 de trenuri de calatori, pe care le punem in miscare zilnic. De asemenea, compania de marfa cumpara trase de la infrastructura pentru transporturi de marfa.

U: Domnule ministru, sa explicam cititorului ce inseamna termenul “trasa”?

TB: Este vorba de inchirierea unui tronson de cale ferata, pe baza de contract. De exemplu, societatea de calatori inchiriaza de la infrastructura distanta dintre Bucuresti si Ploiesti. In contract se vor specifica si orele in care trenurile celui care a inchiriat pot circula pe acea distanta.

U: Sa revenim la modul in care pot circula trenurile in Romania.

TB: Asadar, prin inchiriere de trase, compania de infrastructura isi creeaza venituri pentru intretinere si pentru plata salariilor. Compania de transport marfa, dupa ce plateste la infrastructura, incaseaza banii de la beneficiari, creindu-si astfel venituri pentru salarii, precum si profit. Spre exemplu, dupa numai o luna, transportul de marfa a inregistrat profit. Mai trebuie mentionat ca societatea de calatori va fi subventionata, ea fiind, de altfel, singura zona din transportul feroviar care a ramas subventionata. Inainte de reorganizare nimeni nu stia la calea ferata de unde au intrat 23 de miliarde de lei si cam unde se duceau, tot zilnic, 26 de miliarde, in momentul de fata fiecare societate isi gestioneaza cheltuielile si veniturile proprii.

U: In aceasta situatie puteti vorbi de o iminenta privatizare a Cailor Ferate Romane?

TB: Acest tip de organizare deschide poarta privatizarii, cu prioritate, transportului de marfa.

SNCFR a ramas pe post de cutie a milei

U: Ce s-a intamplat cu SNCFR?

TB: Societatea nationala a cailor ferate romane nu a fost desfiintata. Ea a fost pastrata sa gestioneze creantele si debitele. Si aici se cuvine a fi precizat ca statul nu a preluat la buget pierderile anterioare ale SNCFR. Prin urmare, s-a cazut de acord ca datoriile acestei societati catre bugetul de stat si catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale trebuie gestionate de cineva. Nu in ultimul rand s-a tinut cont de faptul ca trebuie recuperate creantele. In momentul infiintarii celor cinci societati, fosta CFR avea de incasat 1.100 de miliarde de lei, de la diversi beneficiari. Astfel, SNCFR mai are o singura misiune, sa recupereze acei bani.

U: Dar cu cele peste 4.000 de miliarde de lei, reprezentand datorii, cum ramane? Pe aceia tot fosta CFR ii va plati in cele din urma?

TB: Da, ei vor incasa creante si tot ei isi vor plati datoriile.

U: Dle ministru, cum sa poata plati SNCFR 4.000 de miliarde de lei din doar 1.100, daca nu a putut realiza aceasta minune atunci cand constituia un adevarat colos?

TB: Dintr-un colos s-au creat cinci giganti. Spre exemplu, Societatea de Administrare a Activelor Feroviare are un capital social aproape egal cu cel care il avea inainte CFR. Este vorba de valori uriase…

U: Din informatii mai mult sau mai putin oficiale reiese ca la SNCFR a ramas doar presedintele, Dan Saileanu, care sta la un birou si, prin telefon, incearca sa induioseze rau-platnicii sa-si plateasca cele peste 1.100 de miliarde de lei. Este adevarat?

TB: Exact, asta si trebuia sa se intample. SNCFR a ramas pe post de cutie postala…

U: Dan Saileanu a ramas singurul angajat la SNCFR?

TB: Da. Numai ca e foarte greu sa spun ca este presedintele caii ferate si singurul angajat. Dar poate mai angajam vreo doi-trei! Pana una alta, Saileanu a ramas sa se ocupe de societate pe motiv ca este ceferistul cu cel mai inalt rang.

U: S-a recuperat vreun leu pana in prezent?

TB: Ca sa fiti linistit, va spun ca deja au fost recuperate 300 de miliarde de lei, din cele 1.100.

U: Cum?

TB: Am bagat nava Mangalia, proprietate a companiei de marfa, in Santierul Naval Constanta (SNC), cu lucrari de 700 de mii de dolari si s-a facut o compensare cu Combinatul Siderurgic Galati, care avea sa ne dea 250 de miliarde de lei. In contul tablei pe care SNC avea s-o plateasca combinatului din Galati ni se face reparatia gratuit. Mai exact, cele 700 de miliarde de dolarii se scad din datoria siderurgistilor galateni. La fel am inceput sa ne compensam si cu CONEL. Prin urmare, trebuie inteles ca factorul de presiune nu il detine presedintele Saileanu.

U: In concluzie, cele cinci noi societati nascute din succesoarea CFR si-au inceput activitatea cu zero creante, zero debite. Cu alte cuvinte, marea bariera ce a zacut de cativa ani pe calea ferata a disparut in noaptea de 31 septembrie spre 1 octombrie a.c. Ca si cum un om, printr-un singur pocnet de degete, ar reusi sa faca sa dispara 4.000 de miliarde dintr-un loc in alt loc.

TB: Noul sistem feroviar a fost pus in functiune “curat”. Fara nici un leu datorie.

U: Cum credeti ca SNCFR isi va duce la bun sfarsit ultima misiune?

TB: Ce intelegeti dvs. prin a duce la bun sfarsit? Adica sa plateasca cele 4.500 de miliarde de lei? Nu dle, acei bani nu vor fi platiti niciodata. Societatea isi va incheia misiunea in momentul in care recupereaza cele 1.100 de miliarde. Pai daca are de recuperat doar atat, de unde sa plateasca mai mult decat dublu, daca nu mai are activitate economica?

U: Totusi, acesti bani trebuie platiti de cineva. Vor fi preluati la datoria publica?

TB: Nu, niciodata in decursul anilor trecuti guvernul nu si-a manifestat intentia de a prelua la buget vreo parte din datoriile societatii feroviare. Mai mult, pierderile inregistrate necontenit in acest sector de activitate au provenit din transportul de calatori, unde guvernul nu a vrut sa acorde subventii.

U: Inseamna ca statul a pierdut 4.500 de miliarde de lei pe “mana” CFR.

TB: Nimeni nu pierde nimic. Statul isi plateste factura pe care nu a binevoit sa o achite pana acum. Statul ar fi trebuit, an de an, sa vina cu o subventie de 80%, bani care au fost achitati de transportul de marfa atat cat s-a putut. Pana la ultima reorganizare, calea ferata din Romania era singura din Europa care nu beneficia de subventii din partea statului.

U: Care guvern nu a fost de acord cu subventiile la calea ferata?

TB: Toate cele de la Ceausescu incoace, adica actualul, Vacaroiu, Stolojan, Roman si Ceausescu, nimeni nu a platit subventii pentru transportul de calatori cu trenul.

U: In prezent, se acorda aceste subventii?

TB: Nu suficient, dar se subventioneaza. Eu am propus acest lucru de ani de zile.

Ce ati fi vrut, ceferistii sa fie disponibilizati pe branci, iar un ministru care facea ca maimutele sa spuna nu va dau nici un ban?

U: Alt aspect ciudat este acela ca, practic, s-au creat 20 de mii de someri milionari. Cum de ati fost de acord cu aprobarea unui numar atat de mare de cereri de disponibilizare?

TB: Este vorba de 22 de mii de disponibilizati, numai ca acestia au devenit milionari in lei, nu in dolari. Iar eu am sustinut aceasta solutie. Pe fondul unei economii care deocamdata nu evolueaza pozitiv, sa trimiti 22 de mii de oameni acasa, peste noapte, sa-i lasi fara locuri de munca, desi au in spate familii, presupune o responsabilitate uriasa. Nu poti sa tratezi omul ca pe un obiect. As fi gata sa ma bat cu soferii daca ar cere diminuarea taxei de acces, ca o stiu mica! Ce ati fi vrut, ceferistii sa fie disponibilizati pe branci, iar un ministru care facea ca toate maimutele pe la minister sa spuna nu va dau nici un ban, este treaba voastra ce faceti de maine?

U: Un fapt pe care nu l-a inteles nimeni: pe de o parte au fost disponibilizati salariati de la munca de jos, iar pe de alta s-a marit aparatul birocratic.

TB: Inainte de reorganizare erau un presedinte, sase vicepresedinti, sub ei, fara nici un alt “aparat”, erau sase directori generali si sase sefi de divizii, la nivelul central. Acum gasiti un director general, in tot sistemul feroviar, la fiecare din cele cinci companii, si mai exista directorii pe activitati. Insa fiecare companie nu are mai mult de trei directori. Inainte raspunderea se disipa in sase directii, numai la nivel central. Acum directorul raspunde de un sector intreg, iar suprapunerile nu mai exista.

U: Oameni grei din actuala CFR SA sustin ca s-au numit noi conducatori doar pe criterii politice, multi dintre cei numiti fiind membri sau simpatizanti ai PD. Se doreste controlul politic si in cazul cailor ferate?

TB: Nu pot sa spun decat ca s-au afirmat doar prostii. Ce putin in ceea ce ma priveste, habar n-am cu cine au votat sau cu cine vor vota directorii generali ai celor cinci companii. Nu m-am implicat decat in numirea directorilor generali, carora le-am dat mana libera sa-si aleaga cei mai valorosi oameni. Reorganizarea la o astfel de regie nu se poate face cu carnete de partid.

U: Dar nu va este teama ca procedand astfel lucrurile va pot scapa de sub control?

TB: Cand numesc pe cineva intr-o functie ii dau toata responsabilitatea, pana la proba contrara. Iar cand primesc proba contrara nu stau sa mai pun intrebari. Am nevoie de o singura proba.

U: Dle ministru, in cat timp va functiona noul sistem de cale ferata la cotele scontate?

TB: Probabil ca in doi ani va functiona perfect.

Sursa foto: Mediafax

2 Răspunsuri la Cum s-a reorganizat SNCFR? Interviu cu Traian Basescu

  • L-ai cam bagat in corzi pe Domnul Preș.Numai ca stie sa se țină bine pe picioare, invațat fiind cu odgoane, tangaje si furtuni.Lecția era invățată.M-am mirat de ante-penultima intrebare si raspunsul ei.Care-i prostul ce nu stie cum se acorda recompensele pentru aportul …politic?Sau care-i mincinosul?

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Nu corzile mi-au fost in intentie, ci niscaiva adevar, desi stiam ca voi sta de vorba cu un om uns rau cu alifii.

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

Ce mai poţi să spui?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Despre Urieş

Blogger, web designer, fotograf. Pasionat de fotografie, filme, calculatoare. Călătoresc cât de mult pot. Scriu şi citesc cu plăcere. Cea mai citită revistă: PhotoMagazine. Cel mai vizionat film: Gladiator (2000). Fotograful preferat: Andrzej Dragan. Aşteptări de la viaţă: n-am, prefer să mă aştepte ea.

Abonează-te! Pentru tine e GRATIS.

Dacă îţi place cum scriu adaugă adresa ta de e-mail şi fă-ţi un abonament la articolele viitoare.

Alătură-te celor 51 de abonați

Artă vizuală

aparate foto

Despre fotografie
Foto Blogger