23 aug. 2019
  |   Nu sunt Comentarii

De ziua ta, unde oameni nu-s

Am rămas doar noi doi și tu pe undeva. Nu te mai știu. Dacă te-aș vedea te-aș putea chiar iubi și mai mult. Sunt la fel. Tu ești diferită. Te apropii de mine. Cumva te voi cunoaște. Dacă reușesc să trăiesc. Îți scriu iar sau poate din nou. Sper că vei înțelege. M-am contrat cumva și cu cei care și-ar fi dorit să exiști la modul duplicat.

Simte-mă. O să-mi moară plămânii cândva. Nu-mi place asta. Dar am păstrat pentru tine, pe unde am fost, planeta, locurile, curate. Asta înseamnă că, trebuie, în mod obligatoriu, să înțelegi că te iubesc.

În fiecare an pe 23 august te caut. Am un prieten nou, care mă cunoaște fix în preajma zilei tale de naștere,  pe care vreau să-l păstrez. Pe care vreau să-l cunoști. Cândva, sper să citești ceea ce scriu eu aici. Tu tot crești, eu mă tot duc. Tavanele parcă se tot năpustesc. Uneori îmi vine să plâng. Așa este, ușa în loc v-a îngheța. Te iubesc. Ne vedem, cumva, la anul. Sper!

Ce mai poţi să spui?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Despre Urieş

Blogger, web designer, fotograf. Pasionat de fotografie, filme, calculatoare. Călătoresc cât de mult pot. Scriu şi citesc cu plăcere. Cea mai citită revistă: PhotoMagazine. Cel mai vizionat film: Gladiator (2000). Fotograful preferat: Andrzej Dragan. Aşteptări de la viaţă: n-am, prefer să mă aştepte ea.