10 ian. 2019
  |   Nu sunt Comentarii

El guvid, ea funfară militară

El arată ca un guvid. E gras, mămos și plin de el. Tot timpul. Mai ales când are impresia că e doar el în toată marea de proști. Și când nu se crede mai altfel decât toată lumea, doarme. Să se refacă pentru a se crede din nou. Și când se reînvie el, ca un guvid gras și mumos ce e, redevine el. Totul e el și totul se învârte în jurul lui. Restul lumii, pentru el, înseamnă doar el.

Ea, e ca o funfară militară. Țăcănește toată ziua la trombon. Nu-i ies notele pe care le vrea, dar insistă, că poate o aude și pe ea cineva. Mai doarme și ea, din când în când. În rest doar guvidește. Că așa-i la guvizi. Nu dormi, nu plescăiești, nu faci bulbuci, nu te bălăcești. Guvidești. Doar guvidești. Că d-aia te-ai guvidit. Mai funfărește ea, câteodată. Dar slab, cu tonuri joase, că guvidul șef e tot guvid.

Din când în când, guvizii se împreunează, ca guvizii. Adică se ating pe cozi, se privesc în oglinzi (că nu se pot privi în ochi) și ejaculează guvizei. Apoi dorm pentru a-și reface fabricile cu guvidoși care fabrică guvizei.

Și tot așa. Și guvidind ei așa, trec zile și nopți, trec ani. Viața merge înainte și guvidul se răspândește prin lume. Lumea nu prea-i înțelege. Unii le spune, uneori, că-s urâți. Ei ne se cred urâți, ei se cred frumoși.

Uneori, el guvidește despre zei, mnezăi și preasfinți fericiți. Ea, cuminte ca o guvidă sfântă care este ea, tace și ascultă. El se crede minunat și ea zice foarte bine, dragul meu guvid.

Din când în când, vin guvizii ăia bătrâni și-i aliniază. Le verifică guvideniile, dunga de la cozi, plecăciunile și smereniile. După revizia săptămânală toată lumea o ia de la capăt. Guvidit și guvizenii. Toată lumea e mulțumită.

Uneori, guvizii noștri ies la mol. Acolo fiecare are rolul lui. Nimeni nu mișcă-n front fără acordul guvidului șef, care e el.

Și în familia guvizilor noștri, ca să o știți și pe asta, totul se face la modul prioritar. Dacă moare mâța și nu era trecută pe lista cu priorități e numai vina ei. Ea trebuia să se înscrie pe listă. Nu s-a înscris? Moarte bună, căcat în straiță. Tura viitoare să fie mai atentă. Nu te joci cu regulile guvidului, că guvidul nu se joacă. Vrei să te ștergi la funduleț? Bine, ești pe lista cu priorități? Nu ești? Atunci stai cu căcățelul guvidit la funduleț și așteaptă-ți rândul. Păi, ce, voiai să te bagi în față?

Și mai faină e treaba la guvizi atunci când vine vorba de sintagma ”doar eu”. Doar eu există doar pentru guvid, guvida sau guvizeii n-au dreptul să doar eu. Eu au dreptul să doar ei, și doar ei înseamnă mucles, că doar eu. Dacă îndrăznești să și tu ai dreptul ai sfeclito, că nici doar tu nu vei mai avea dreptul să fii timp de un an de zile.

Și tot așa.

Ce mai poţi să spui?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Despre Urieş

Blogger, web designer, fotograf. Pasionat de fotografie, filme, calculatoare. Călătoresc cât de mult pot. Scriu şi citesc cu plăcere. Cea mai citită revistă: PhotoMagazine. Cel mai vizionat film: Gladiator (2000). Fotograful preferat: Andrzej Dragan. Aşteptări de la viaţă: n-am, prefer să mă aştepte ea.
Abonează-te! Pentru tine e GRATIS.

Dacă îţi place cum scriu adaugă adresa ta de e-mail şi fă-ţi un abonament la articolele viitoare.

Alătură-te celorlalți 54 de abonați

Despre fotografie
Foto Blogger