4 mai 2020
  |   Nu sunt Comentarii

Îmi spunea bunica, cândva, să nu mă culc pe-o ureche

Pe care ureche, bunică, o întrebam? Ehh. O să să-ți dai seama și singur. Bunica, din partea lu` mama, avea patru clase. Da` nici proastă nu era. Bunica a murit. Urăsc moartea.

Nici mama nu-i proastă. Ea încă trăiește. Chiar dacă are 8 clase. Mama e în pioneze. Femur rupt, pamperși, diverse. Am vrut s-o întreb, pe care ureche să nu mă culc? Nici ea n-ar fi știut să-mi răspundă. Bunica mea era cu amatorismul la ea, dar cu toate astea a trăit peste 90 de ani, fără probleme.

Bunica mea a murit fix pe urechea pe care în nici un caz nu trebuia să te culci. Mama mea, la 88 de ani, nu cred că mai știe pe care ureche a murit mama ei.

Când îi spuneam bunichii că citesc Jules Vernes îmi spunea, ce citești copchile? Cine-i Jules, e de la noi din sat? La care casă stă? Am întrebat pe cineva mai tenterel decât mine, zilele astea, dacă știe cine a fost Jules Vernes. Imediat mi-am dat seama că eu nu exist. Jules Vernes ne-a ucis pe toți, a făcut un genocit mai genocid decât Hitler.

Tot bunica, îmi mai spunea, mai ales în vacanțe, să fiu cuminte. Nu înțelegeam ce înseamnă să fiu cuminte. În fine, bunica o murit. Mama e în viață, cu femur rupt, cu chinuri și multe întrebări existențiale pentru alții.

Dar, întreb, dacă bunica, după niște războaie, ar fi înțeles, cumva, că nu mai sunt ruine în lumea asta, că America plutește cu zgârienori și fițe gen ”la noi totul se poate”, că România nu produce aproape nimic pentru ea, oare ce-ar fi spus? Ce pizde ordinare și popoarele astea!?

Dar mama trăiește. La rândul ei, a reușit să bată 88 de ani. Oare ce-ar spune ea dacă ar înțelege că suntem într-o pandemie cu ciucuri? Bunica îmi mai spunea asta, copile, capul plecat… Da, știu, sabia nu-l taie! Învățată cu ororile inchiziției spaniole. Mă doare capul. De la rutina asta infernală. Pe care ureche să mă culc?

Ce mai poţi să spui?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Despre Urieş

Blogger, web designer, fotograf. Pasionat de fotografie, filme, calculatoare. Călătoresc cât de mult pot. Scriu şi citesc cu plăcere. Cea mai citită revistă: PhotoMagazine. Cel mai vizionat film: Gladiator (2000). Fotograful preferat: Andrzej Dragan. Aşteptări de la viaţă: n-am, prefer să mă aştepte ea.