4 Dec 2015
  |   Nu sunt Comentarii

Îți mulțumesc!

În percepția mea, cuvântul Mulțumesc înseamnă mai mult decât magie sau o simplă recunoaștere a unor fapte sau gesturi, prin el ne deschidem sufletul și mintea spre univers. Când spunem cuiva mulțumesc, și mai ales când o facem din suflet, dăruim ceva din noi, înlăturăm pentru câteva momente spațiul și timpul și ne așezăm în inima și-n sufletul celui căruia facem acest dar. Pentru că da, mulțumesc este și un dar, un dar care nu poate fi cuantificat în bani sau în alte valori fizice.

Mulțumesc înseamnă, înainte de orice, empatie, întoarcerea la simplitate, o mână întinsă cu fermitate fără să așteptăm ceva în schimb, recunoașterea binelui și a răului, profunzime și sensibilitate. Tocmai din aceste motive, cred că mă aflu într-un moment al vieții mele în care trebuie să dăruiesc Mulțumiri. Nu este un moment special, ci doar dorința de a profita de faptul că încă exist datorită unor împrejurări, lucruri sau persoane. Așadar…

Mamei mele, cea mai puternică și iubită femeie de pe pământ. Mulțumesc, mamă, pentru că exiști, pentru că îmi ești aproape chiar și atunci când și băieții plâng câteodată. Ești și vei rămâne eroina vieții mele. Tu nu vei muri niciodată. Le doresc tuturor să aibă o mamă ca tine. Mulțumesc pentru tot. Dacă nu reușesc să te iubesc la fel ca tine te rog să mă ierți.

Cezarei, cea mai frumoasă și mai dorită fetiță din lume. Îți mulțumesc că exiști, îți mulțumesc că îmi dai putere să mă ridic de fiecare dată când sunt trântit la pământ. Îți mulțumesc pentru zâmbet, pentru plâns și mai ales pentru tot ce însemni tu. Oricând, oricum, în trecut, în prezent și-n viitor te voi iubi și-ți voi mulțumi necondiționat.

Dianei, o soție care chiar dacă nu se străduiește să mă cunoască mai mult, rezistă și învață necontenit să supraviețuiască tuturor greutăților. Îți mulțumesc pentru tot și mai ales pentru cei 10 ani petrecuți alături de mine și la bine și la rău. Voi continua să te iubesc, indiferent de întâmplările pe care urmează să le mai luăm în piept în această viață.

În memoria Marianei, unica mea soră, o ființă prea mult chinuită de boli, de așteptări, de speranțe deșarte și mai ales de zbateri interioare. Sper să te odihnești în pace iar sufletul tău să fie mereu în apropierea mea, să te mai pot simți, chiar dacă nu te mai pot privi sau atinge. Ai fost cea mai bună soră și așa te voi păstra mereu în mintea și-n sufletul meu. Îți mulțumesc pentru tot. Dormi în pace.

Tatălui meu, plecat prea repede și el dintre noi. Nu te-am cunoscut decât foarte puțin, dar memoria mea te va păstra mereu în sertarul cel mai important. Îți mulțumesc, tată, îți mulțumesc pentru primele zile din viața mea când tu credeai că atunci s-a născut un înger. Îți citesc memoriile și vorbesc de multe ori cu tine. Îți mulțumesc că mi-ai dat șansa ca măcar prin scrierile tale să te cunosc mai bine. Dormi, tată, în pace.

Cezarului, cel mai frumos și mai iubit câine din lume. Te iubesc, zăpăcitule, zvăpăiatule, deșteptule și rebelule care ești. Știu că și tu mă iubești, chiar dacă nu poți să-mi spui acest lucru. Știu că doar mă tachinezi atunci când nu mă asculți, și știu și faptul că simți atunci când sunt supărat și trist. Îți mulțumesc pentru tot ce faci pentru mine. Sper să faci parte din familia mea cât mai mulți ani.

Nu în ultimul rând trebuie să-i mulțumesc celui mai bun prieten din lume. Cred că prietenia sinceră dintre doi oameni a fost reinventată de tine. Pentru tine aș merge până la capătul pământului. Și știu că și tu ai face la fel pentru mine. Te iubesc și îți mulțumesc, prieten drag, pentru tot, pentru că exiști în primul rând. Și dacă ți-am greșit cu ceva, și știu că uneori am făcut-o, te rog să mă ierți. Și pentru că știu că m-ai iertat deja îți mulțumesc din nou.

Mulțumesc tuturor celor cunoscuți și mai puțin cunoscuți și pentru bune și pentru rele. V-am iertat deja pentru cele mai puțin bune și vă mulțumesc din suflet pentru toate cele bune și foarte bune.

Ce mai poţi să spui?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Despre Urieş

Blogger, web designer, fotograf. Pasionat de fotografie, filme, calculatoare. Călătoresc cât de mult pot. Scriu şi citesc cu plăcere. Cea mai citită revistă: PhotoMagazine. Cel mai vizionat film: Gladiator (2000). Fotograful preferat: Andrzej Dragan. Aşteptări de la viaţă: n-am, prefer să mă aştepte ea.
Abonează-te! Pentru tine e GRATIS.

Dacă îţi place cum scriu adaugă adresa ta de e-mail şi fă-ţi un abonament la articolele viitoare.

Alătură-te celor 46 de abonați

Artă vizuală

aparate foto

Despre fotografie
Foto Blogger