Este weekend. Mi-am făcut bagajul şi-am plecat cu cortul. Noaptea vreau să fotografiez luna, iar dimineaţă am să stau la pândă pe când iasă soarele. Dacă iasă.
Ce să faci tu? Ia-ţi un cort şi fă ca mine. Ia o bucată de slană, o pită şi două cepe, aruncă o felie de pălincă în rucsac şi ascunde-te de cotidian. Stai ciuci şi nu vorbi prea mult că te aud. Nu-ţi uita telefonul să-ţi faci selfie-uri… Sau mai bine dă-le-n colo de poze. Ne vorbim când ne vedem. Baftă şi miracole.
Nu, nu este cu mine tipa asta. Doar îţi arătam ce poate să facă. Cu mine este Cezar.
Un răspuns la Am plecat să stau la uşa cortului