Da, m-am întors în presă. Am vrut să văd, dacă scumpina, adică Carmen, Hărău, se prinde. Și-am sunat-o. Doamnă, io v-am închis telefonul în nas, după ce știam că o… Citeşte articolul
Probabil că. Toți vor să dispar. Să nu mai esist. Dacă o sun pe Daiana, am cinci minute la dispoziție. Dacă vorbesc cu minunata mea brusc parcă ne înstrăinăm. Scot… Citeşte articolul
Era într-o vreme ca asta. Mohorâtă, ca asta. Ziua. Și mi-a venit chef de scris. Soția nu împărtășea sentimentul. Era, cred, mohorâtă, și ea. Apoi, mi-am cumpărat domeniul www.uriesblog.ro și-am… Citeşte articolul
Un vis. Atât. Cu răni cu tot. Ai avut surghiun, azi-noapte parcă îți rodeai unghii, eu parcă te rugam să-mi cucerești răsăritul. Mi-ai spus sec, încă mai mor. Apoi te-ai… Citeşte articolul
O să fiu dezvelit, Cezare, că-mi plâng toate, cum scriu, dezvelit. Da, știu, trebuia să am funcție ca lumea să mă ia în seamă. Toți se uită ca la ciudați.… Citeşte articolul
Din respect pentru viață, încerc, cumva, să renunț la doliu. Prea mă zdruncină. Prea mă obosește. Îți plâng. Te plâng, încă, te voi plânge mult, Cezare, cu poticneli, cu mulți… Citeşte articolul
Trecură niște ani. Nu mulți. Poate vreo doi, din ultimii, i-am cucerit mai greu. Nu-i plâng și nici nu-i regret. Doar îi pun la socoteală. I-aș repeta, dar nu așa.… Citeşte articolul
Asta-i o poveste inspirată din realitate. Orice personaj care se aseamănă cu realitatea e o glumă, uneori, alteori, ie o inconvenabilă realitate. Uimirea ie gratuită. Grisinele ie pe bani. Dacă… Citeşte articolul
Că tot ie 2023, am zis să vă scriu prima curcă din lemne dă pă anul pe care tocmai începem să-l trecem la anale. Prima ie cu ochi în lemne,… Citeşte articolul
te tot plâng, unii, falsând, unul pe care să-l simt că empatizează, să simt că simt, aproape nimic, citeam amândoi, desigur, printre rânduri, îi simțeam, poate unul, poate doi, trei,… Citeşte articolul