18 mai 2020
  |   Nu sunt Comentarii

Vreau să vă spun rămas bun, dar nu știu cum

Am milioane de imagini și de momente pe care le-am imortalizat în circumvalațiuni și în vârful degetelor. Uneori și alteori am omorât dumnezei și cristoși, alteori, chiar și draci împielițați. Cu zid și cătușe am fost, uneori, tratat, tocmai pentru că nu eram oaie.

Uneori, mi-am simțit trupul afurisit. Alteori, m-am uitat. Am încercat să învăț să plâng. Dacă am reușit, să-mi spuneți voi. Am umblat cu sufletul după mine și, uneori, m-ați rănit. M-am întors acasă cu tot cu răni. Le-am clădit, ca pe niște URME pe care nu mai am cum să le mai urmez. Mi-am asumat trecut și mai ales prezent. M-am strâmbat, uneori, dar pe ascuns, pentru că îmi era frică mai ales de mine.

Am iubit cretinul, ființa și mai ales neființa. Am încercat să vă arăt ce voi nu puteați să vedeți datorită VOUĂ. Am consumat miliarde de secunde din viața mea, asta, încercând să vă înțeleg. N-am reușit. Am consumat alte miliarde de minute încercând să mă fac înțeles. Oare știți cine sunt? Ce sunt? Cum sunt?

Mi-am pus plămâni pe masă, încrederea, tăcerea, durerea, oripilarea, am fost sincer dar și parșiv. Am fost cum mă voiați? Am fost drept, am fost bun? Am fost pe măsura așteptărilor voastre? Sunt cine voiați să fiu?

Uneori, când îmi plângeam răni, îmi râdeați în față. Mi-am lins răni și cu voi de față, în timp ce voi credeați că sunt în extaz. Încerc să-mi iau rămas bun de la voi, dar nu știu cum să fac.

Îl am pe Cezar, pe mama, pe voi, habar n-am cum să fac. Iubesc scrisul, ador să văd, mă enervează sforăitul, dar mi-l doresc. Deci, cum, dracului, să fac?

Încă exersez plânsul, de care, uneori, mi-e jenă. E al meu. O să-l iau cu mine când plec. Dar nu știu cum să plec.

Ce mai poţi să spui?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Despre Urieş

Blogger, web designer, fotograf. Pasionat de fotografie, filme, calculatoare. Călătoresc cât de mult pot. Scriu şi citesc cu plăcere. Cea mai citită revistă: PhotoMagazine. Cel mai vizionat film: Gladiator (2000). Fotograful preferat: Andrzej Dragan. Aşteptări de la viaţă: n-am, prefer să mă aştepte ea.
Abonează-te! Pentru tine e GRATIS.

Dacă îţi place cum scriu adaugă adresa ta de e-mail şi fă-ţi un abonament la articolele viitoare.

Alătură-te celorlalți 68 de abonați

Despre fotografie
Foto Blogger