30 aug. 2020
  |   1 Comentariu

Bătaia mamei, futu-i, mamă, nici greierii nu mai cântau

Mai știți cum ne bătea mama? Pe voi nu vă bătea?! Prostii, nu vă cred. Sunteți nerecunoscători. Mamele voastre vor fi dezamăgite până la moarte. Sigur, se întreabă, fiecare, cum dracului a dat, de nu ai simțit. A ratat, futu-i.

Eu aveam tâmpiți pe spate, niște chestii foarte mișto. Treceau greu, recunosc, chestii comuniste. Apoi mâncam. Salam, pardon, parizer, dintr-un frigider, plin cu trelinguri.

Nimeni, dar absolut nimeni, nu mă întreba de ce am tatuaje de unică folosință, ci cum a reușit artistul necunoscut, aflat de gardă la secția de hibernare, să creeze formele alea. Artă, spuneam. Spaima nu avea voce în acea vreme. Nu pe mama, acum, vreau s-o blamez, că o iubesc, că-i a mea, că, cumva, vorba unuia, ea mi-a format calea asta, bună, rea, cu asta o să mor.

Încerc doar să aflu, de la voi, dacă mai vorbiți cu mamele voastre, despre bătăliile din copilărie. E greu? Puteți? Le mai aveți. Pe mame, desigur.

Îmi aduc aminte că nu bătaia pe care urma s-o primesc durea, ci momentul. Eram mai bătut de momentul care urma să vină, mă durea mai tare. Uneori, spune-am, hai odată, mamă, dragă, mă bați, că vreau să scap, să trec la următoarea prostie, bătălie?

Aveam mame bune, bătăioase, nu ne lăsau nebătăioși, nebătuți. Pe vremea mea. Nu știu cum erau mamele în vremea voastră. Repet, nu blamez, doar amintesc. Nu sufăr, nu vreau să se repete, încerc doar să înțeleg. Atâtea bătălii, or fost bune toate? Am amorțit și încerc să înțeleg ce-a fost.

Bătaia mamei? Fu, cică, sfântă! Nu mureai, creșteai unde te durea de la mama. Aveam și note la purtare. Dormeam ținut de mână, apoi, când prea încercam să fiu pe sens diferit, mi-o luam. Eu fugeam în baie și mă gândeam, cum dracului să fac să-i treacă oful, să primesc doar două sau numai trei tatuaje, de unică folosință.

Îmi aduc aminte toate bătăile mamei. Cu toate astea, o iubesc. N-aveam morți, n-aveam răniți. Mi-a pus drum în față, cât a putut. Vine dintr-o altă galaxie. Eu m-am născut nătâng, cu sfori la extremități. Vă mai amintiți de bătălii cu mame? Ați avut?

Un răspuns la Bătaia mamei, futu-i, mamă, nici greierii nu mai cântau

Ce mai poţi să spui?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Despre Urieş

Blogger, web designer, fotograf. Pasionat de fotografie, filme, calculatoare. Călătoresc cât de mult pot. Scriu şi citesc cu plăcere. Cea mai citită revistă: PhotoMagazine. Cel mai vizionat film: Gladiator (2000). Fotograful preferat: Andrzej Dragan. Aşteptări de la viaţă: n-am, prefer să mă aştepte ea.
Abonează-te la blog prin email, pentru tine e gratis

Introdu aici adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 67 de abonați.

Despre fotografie
Foto Blogger