Buzunare vs Borsetă

Am observat că unii bărbați umblă cu o mie de chestii în buzunare, cu trei telefoane în mână și cu un maldăr de chei de zici că ei sunt temnicerii șefi de la Castelul Corvinilor. Pe unii îi observ cu o borsetă atârnată mereu de umăr (sper că nu o poartă și când dorm, asortată frumos la pijama sau boxeri). Pe unii îi observ cu o gentuță atârnată de umăr doar așa, de modă, de schemă, de ochii lumii, că se poartă.

Aveam și eu, într-o vreme, nu una, ci mai multe borsete, una mai de casual, celelalte mai sportive, potrivite pentru ”treling” sau pentru haine de scandal. Tot așa, aveam pe vremea aceea 4 telefoane, trei de servici, câte unul pentru fiecare rețea, și al meu personal. Înnebuneam când mă apucam să caut în borsetă după telefoane, chei, pachetul de țigări, brichetă și alte bazaconii care săreau în tașca aia pe nesimțite. Toate prostiile își găseau loc în papornița mea, cum se întâmpla asta nu am aflat niciodată.

În plus, borseta se transformase, la un moment dat, nu doar în geantă de cărat diverse, ci și în armă albă. Aș fi putut ucide instantaneu un câine maidanez dacă îl loveam cu ea fix în creștetul capului. Mie îmi plac maidanezii, câinii în general, așa că n-am făcut asta niciodată, însă cu borseta am dat cândva de masă de am crezut că s-a crăpat pefeleul din care era făcută.

Ce să mai, în borseta mea găseai de toate în afară de un singur lucru: ordine. Ca la femei, că nici în poșeta unei femei nu vei găsi în veci pururi ordine – mă rog, poate există și femei ordonate, chițibușare, obsedate să fie totul așezat în ordine.

Pentru mine acele borsete deveniseră niște obligații, corvoade pe care nu le mai suportam. Așa că am renunțat definitiv la ele. Acest lucru m-a făcut să nu mai port cu mine toate prostiile. M-am ușurat, m-am eliberat de obiectele care mă obligau. Acum nu mai am 4 telefoane, am unul singur cu care pot să vorbesc până răgușesc în orice rețea. Nu mai port tot felul de chei inutile și de atârnate prostești gen breloace, maimuțoi, figurine, suveniruri etc.

Practic mi-am făcut ordine și mă simt mult mai bine. Am telefonul, cheile de la casă și eventual mașină, țigările, bricheta și portofelul. În buzunarele de la pantaloni găsești eventual niscaiva mărunțiș pe care mă încăpățânez să-l iau de fiecare dată, că doar al meu e, nu l-am furat, bonuri fiscale, bilețele pe care mi-am notat ceva și cam atât. Nu port niciodată semințe, că nu mănânc semințe pe stradă, adicătelea nu scuip coji de semințe pe stradă niciodată. Sper că nici tu.

Numai că, numai că, pe umăr am fie rucsacul foto, fie geanta cu laptopul, fie nimic, caz în care nu mă îndepărtez prea tare de bordei. Din punctul meu de vedere borseta a devenit un accesoriu inutil. În cazul femeilor vorbim despre altceva. Arsenalul tău de stradă din ce este compus? Mai porți borsete sau te-ai limitat și tu la buzunare și eventual rucsac.