Sunt ultimele mele remușcări. Azi mi-o zis o femeie de la poșta română că am un plic rătăcit prin Alaska. Tot azi mi-o zis una că trebuie să beau ciubăr… Citeşte articolul
Azi, mi-ai lipsit, mamă. Pe derdelușul copilăriei mele era iarbă. Acolo am căzut, probabil, prima dată, ca un nătâng, în zăpadă, multă. Maria a murit. Nu-ți amintești. Pe-acolo m-am dat… Citeşte articolul
Prost, nătâng, degetar bădăran cu clape, solist la apel de seară, doritul și iubitul tău din ceasuri prea de seară, blocatul vieții tale, adică eu. Cu capul plin de dureri.… Citeşte articolul
Cresc mesteacănii, ca nebunii, voi cărați în spate zer de proști. Mor munteni în fiecare zi, voi încă vă căutați `mnezăii. De plecăciuni m-am săturat. Tata o murit. Eram miculuț.… Citeşte articolul
Mai știți cum ne bătea mama? Pe voi nu vă bătea?! Prostii, nu vă cred. Sunteți nerecunoscători. Mamele voastre vor fi dezamăgite până la moarte. Sigur, se întreabă, fiecare, cum… Citeşte articolul
Stai, cumva. Scriabilă. Stai atentă la Ivani. Ți-ai bătut joc de sens și nonsens. Să cânți și să asculți ce n-am cântat amândoi. Am încercat, ultima dată, să te chem,… Citeşte articolul
Am murit de multe ori de la ultima noastră șoaptă, și-am rezistat. Eram în aceeași zi. Doar diferiți eram. Tu, te visai. Eu, mă rugam. Creșteai, pe-atunci. Creșteau, cumva, prea… Citeşte articolul
Mă înclin în fața celor care au marcat în taină ziua de omagiere a fotografiei. 19 august. Practic, orfani de-o zi de naștere, am stat, atunci, cumva, așa, așa cum… Citeşte articolul
Hohotesc. Curg clipe târzii, prea sunt cumva, prea mi-e un frig de asfințit. La ceas de dimineață cretinii par prea frumoși, că-s adormiți. Și la cel de seară, par prea… Citeşte articolul
Iubita mea, trec oameni. Peste drum. I-ai văzut? Cocârjiți, cu semne de întrebare în loc de umbrele. Eu am venit la tine, n-aveam semn de întrebare, nici măcar semafoare. Ghidul… Citeşte articolul