10 dec. 2015
  |   Nu sunt Comentarii

Ce pute? Pute Copșa Mică! (II)

Am rămas la momentul în care am descoperit puturosul de la Copșa Mică. Prima parte a acestei întâmplări o găsești aici. Să mergem mai departe. Ne-am pus la somn. Dar ce să dormi. Mirosul încă persista.

  • Domnule caporal, putem să deschidem puțin geamul, strigă unul mai curajos?
  • Deschide-o și pe Marghioala, numa lasă-mă dracului în pace, poate dorm și eu câteva minute… Voi sunteți de groază. De unde dracu…

Și caporalul trăncănea mai departe singur. Cred că mirosul ăluia de la Copșa a avut efecte halucinogene. Se deschide un geam și astfel apucăm să luăm o gură de aer curat preț de câteva momente. Apoi tragem din nou păturile pe noi și încercăm să adormim.

  • Împuțitule, zice unul de prin fundul dormitorului. Ne-am asfixiat.

Nespălatul nu mai zicea nici câr. Probabil că o adormit. Nu trec prea multe minute că sare ciobanul iarăși din pat și exclamă aproape țipând.

  • Bă, aici tot pute. Căcărează ăla cred că nu-i spălat nici pe picioare.

Și întradevăr, încă mirosea. Sar și eu din pat și mă duc la patul puturoasei din plutonul asfixiaților.

  • Bă, pulă, zic, dă-te jos din pat. Și îl iau pe domnul militar de guler și-l trag jos din pat.
  • Cum facem, îl întreb, te speli tu sau te spălăm noi?
  • Mă spăl eu.
  • Hai unul cu mine, strig la ceilalți.

Au venit încă cinci. Eram șase. Cu nespălatul șapte. Ajungem la baie. Unul îi aruncă ăluia o perie de rădăcină și-un săpun puturos de casă.

  • Spală-te, sconcs de Sibiu ce ești.

Ăla ce face. Freacă săpunul de câteva ori în palme, urcă un picior într-o chiuvetă și apoi începe să se mângâie pe picior.

  • Bă, tu faci mișto de noi, îl întreabă unul mai nervos ca mine, venit de prin Popești Leordeni.
  • Da’ mă spăl, zice viermele.
  • Aia-i spălat? Stai că te spălăm noi. Prindeți-l mă să-l punem cu totul în jgheab.

Nespălatul se opune și nu prea. Personal mă gândeam: ce căcat o fi în capul lu’ ăsta? Și ne apucăm de el. Apa rece, peria aspră, îți dai seama ce era pe capul lu’ ăla. Ne punem mâinile la nas (în momentele alea chiar ne doream o mască de gaze pe figură) și ne apucăm de piciorul infectului. L-am frecat până o început să zbiere de durere.

  • Taci, tuberculosule, că luăm doar rapănul, pielea îți rămâne acolo, strigă ciobanul.
  • Da’ mă doare!
  • Te doare-n cur de noi, futu-te-n gură de răpănos, îi dă replica ciobanul.
  • Na, ți-am arătat cum se face, acum spală-ți singur cealaltă grisină.

Și stăm și ne uităm la un bou descălțat cum își rașchetează jegul de pe ghioambe. După ce-a terminat sconcsul cu spălatu’ ne-am apropiat toți șase de el și l-am mirosit. Vroiam să ne asigurăm că nu mai pute și că odată ajunși în dormitor reușim să dormim. Nu mai puțea. Mirosea a săpun de porc, de dracu să-l ia de săpun, că era de casă, făcut probabil din animale moarte.

Caporalul a stat în tot acest timp proptit de tocul ușii de la baie și a râs ca disperatul.

  • Așa-ți trebuie, biban împuțit ce ești. Cum dracului te suportă ăia de acasă? Acuma ți-ai găsit nașul. Când o să ajungi acasă n-o să te mai recunoască gagica, că bănuiesc că și aia pute. Și iarăși o mai dădea într-un râs prostesc.

Într-un final ajungem din nou în pat, punem prostul pe pernă și adormim instantaneu. Duhoarea dispăruse. Eram mulțumiți.

Se face dimineață și ieșim la înviorare. Nespălatul iese din baracă cu bluza de corp și cu vestonul pe el.

  • Ce faci mă, strigă sergentul de servici, tu ești tâmpit, unde dracu te crezi? Aaaa, nu cumva tu ești nespălatul de la Copșa Mică? Și se pornește pe râs. Ai belit pula băiete, că la oaste nu mai faci ce vrei tu. Aici apa trebuie consumată. Și iar se pornește pe râs.
  • Aruncă vestonul și cămașa aia de pe tine și treci în formație, strigă sergentul către sconcs.
  • Da’ îi frig, zice cretinul.
  • Îi frig pentru că-i un mare gol în tărtăcuța aia a ta… Măi, ce naiba îi cu părul ăla așa mare pe capul tău? Ia, să treci la tuns. Caporal, mi-l tunzi pe ăsta la zero și apoi te prezinți cu el la mine.
  • Am înțeles, să trăiți!

Ne facem înviorarea și intrăm la baie să ne spălăm. Din nou. Descompusul o dă iar în prosteală. Ne uităm la el pe furiș. Ce crezi că făcea? Își înmuia degetele în apă și apoi se atingea cu foarte multă gingășie pe ochi. Practic își umezea foarte finuț ochii. După care își înmuia din nou degetele în apă și se atingea pe urechiușe.

  • Bă, tu vrei să te spălăm noi și pe față? Spală-te dracului cum trebuie, ca un bărbat, ce dreacu ești așa de sclifosit ca o domnișoară?

Vine sergentul, caporalul, comandantul de pluton. Îl iau și ăștia în primire.

  • Bibane, zice comandantul, aici ești la armată, iar dacă nu te speli te ajut să te duci câteva zile la batalionul disciplinar. Iar dacă ai ajuns acolo îți garantez eu că te vei spăla cu peria de paie și de 100 de ori pe zi.

Se spală, viermele, ce să facă.

Va urma

Ce mai poţi să spui?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Despre Urieş

Blogger, web designer, fotograf. Pasionat de fotografie, filme, calculatoare. Călătoresc cât de mult pot. Scriu şi citesc cu plăcere. Cea mai citită revistă: PhotoMagazine. Cel mai vizionat film: Gladiator (2000). Fotograful preferat: Andrzej Dragan. Aşteptări de la viaţă: n-am, prefer să mă aştepte ea.