Curca-n lemne, de azi, văd că ești babă, dar și proastă?

Vin de la serviciu. În principiu vin. Îi spun unuia la telefon, sosesc. Om fain, ie iel, și priceput. Iera îngrijorat, că lucrez în spital. Că nu-s pacient. O să devin, la un moment dat, că nu-s din fier. Omulețul, că-i miculuț, da fain, mi-a dat o veste bună, laptopul mneavoastră ie cam beteag, nu de tot, doar la două-trei botoane care controlează nește litere.

Dă-l în pula dracului, nește cifre mă face pe mine? Zic io, fericit.

Schimb botoane, citav să fie. Și mă duc. Iau laptop, îi bag la om 100 de lei în buzunar, că iera după ora șaptesprezece, și strunesc trotineta cu vals în vene spre caufland.

Bă, io, acolo, la caufland, văd o tanti, mai în vârstă, stată de mai mult timp, zace de mai mulți timpi pe planetă, iera zgrigulită, tocită la față și cu încredere ținea în niște pălmi bătucice nește șosete și căciuli croșetate.

Bă, o șoseatâ tot îmi iau, Bani de Șoșoacă n-am, o ajut pe mamaia, o pită, ceva, un salam. Să mânce și gurile iei ceva. Stă femeia, îți arată, nu fură, nu se fute pe bani, nu te agasează ca țâgăncile cu linguri și nuiele…

Ia și tu o lingură de lemn! Da nu-mi dai un leu?! I-am zis la una, i-o îți dau doi lei, da cum îți duci, leii, doi lei? O râs ca proasta-n bâlci, că iera la menopauză, ai pauză în bâlci și la sângerete. N-o înțeles că-i dau doi lei dar asta îi.

Proptesc troaca și zic, 43, numărul 43, la șosete, aveți?

Baba, că brusc mi-o părut babă, se îndreaptă de șale, se racordează la dracii din biserică și începe să procedeze cu niște scârbavnice degete, trăgea de marginea unei șosete, pe la intrare, și zicea că io nu pot să-mi bag piciorul în șoseta aia dacă ie nu lărgește căcatul ăla de ață recuperată de la nu-ș ce pulover putred și că io, în nici un caz nu port 43 la picior.

Io port 43 la picior și 20 la întrâ ie dînsele, că așa se măsoară dânsele, chiar dacă-s de genul neutru. Scriu cu diacritice de la proști.

Mamaia, cu vehemența la picior, mă tot alunga, mai avea un pic și mă bătea. Io voiam să cumpăr niște șosete, doar așa, ca să fac vânzare, ia voia să-mi facă educație sexuală. Io cu banii în mână ia cu coaiele în cap. Babă proastă, ce să zic. Ie și d-astea prin lumea asta prost făcută. Că pică gardu câteodatâ și baba caută leopardu, prin Broșteni.

Am plecat. N-am cumpărat. Baba, nu știu dacă și-o luat pită, zicea că ia nu are pensie. Pe bune? Nici alții nu are pensie. Nici io nu are pensie. Nici nu mă grăbesc să are pensie. Că la pensie mănânci căcat, chiar dacă nu ai pensie.

Bunica mea, care avea 4 clase iera un bomboană în pom. Când tăcea îți venea să stai acolo o veșnicie până când zicea ceva. Iar când zicea, chiar zicea, câte ceva, da fain, nu te plictiseai întruna.

Mama, zicea, spre bătrâneți, înainte să moară, când o să mor io, nimeni n-o să mai moară la fel, eu cuceresc propria mea moarte, ie a mea. Mno, ți-am zâs io, nici morțile nu-s mai la fel, acum, ca pă vremuri. Când mureai pe vremuri, luai și moartea de serviciu cu tine. Acum ie toți cu o singură moartă, că să plictisește și moartea să fie tot singură. Austeri, că am ajuns să ne ucidă o singură Moarte. Ie obosită și bătrână și ea, scoateți la pensie Moartea, nu mai poate.

Acum, or apărut babe de supermarcheturi care nu schimbă euroi prin la intrări, că-s ocoșe, unele au și coaie, ele nu știe asta, dar nici nu-ți dă șoseată nelărgită sau fără educație sexuală, că ele se futeau prin grajduri ca chiorii, ăștia mai din coa ne futem ca (C)orbii, prin moluri, cu mopul și d-aia.

Dormi liniștit, coaie, că nefututele oricum te prind.