Deține fotografia puterea de a clarifica?

Iată o întrebare la care îmi tot caut un răspuns de ceva timp. Unii spun că da, fotografia poate să clarifice în orice situație orice situație, orice moment, orice conflict sau orice stări sau emoții.  Fără pretenția că voi fi definitiv și pe deplin satisfăcut de părerea mea, eu vin și spun că adevărul e undeva pe la mijloc. O fotografie, cu reguli încălcate sau perfectă din punct de vedere compozițional și estetic, uneori clarifică pe deplin, alteori, însă, te aruncă în necunoscut, într-o nebuloasă din care nici autorul cadrului nu te poate scoate.

Desigur, uneori, o fotografie poate face cât poate exprima 1000 de cuvinte, poate chiar mai mult. Poate fotografia de reportaj sau fotojurnalismul deține, oarecum, puterea absolută de a clarifica. Imaginea unui om ucis într-un conflict armat transmite un mesaj absolut. Dar o imagine abstractă, linii, lumini și umbre, pereți albi luminați natural, forme care se unesc, toate acestea imortalizate într-un singur cadru, ce anume clarifică?

Pumni ridicați în aer, chipuri scofâlcite de durere sau de ură, disperarea de pe chipul unui copil murdar și flămând până în măduva oaselor, animale urlând de durere, munți reci încărcați cu zăpadă proaspătă, amenințători prin uriașele lor creste care te privesc dintre nori, ceața care năvălește peste tine la prima oră a dimineții, oare aceste imagini clarifică, simplifică sau te aruncă într-o ceață fără speranță de ieșire?

Poate ție îți pare că aduc în discuție un subiect fără valoare, nedemn de o atenție mai aparte, poate chiar plictisitor. Eu cred că, dimpotrivă, acest subiect poate face obiectul unui studiu foarte amănunțit. Prin urmare, încerc să găsesc un răspuns în primul rând pentru mine, încercând să dialoghez cu tine, cititorul meu.

Nu sunt un împătimit al fotografiei de peisaj, dar nici nu fug de natură, dimpotrivă, mă abandonez în mijlocul ei ori de câte ori am ocazia și încerc s-o surprind pe senzorul camerei foto. Vreau ca fotografia mea să aibă emoție, trăsături, respirație, mesaj, culoare sau non-culoare, tristețe, bucurie, mirare, îndurare sau cruntul adevăr. Fără un chip, fără un mesaj transmis prin gesturile unui om sau animal, eu nu am fotografie. Prin urmare, deși este foarte grea, iubesc fotografia de portret și fotografia conceptuală.

Regizez multe scene și uneori chiar îmi ies trăirile pe care vreau să le scot în față. Oare acest tip de fotografie clarifică pe deplin ceva anume? Eu cred că nu. De multe ori fotografiile mele au fost privite fie greșit, fie cu o mare superficialitate. Uneori n-au fost înțelese deloc. De curând am realizat cadrul de mai jos și l-am postat pe facebook. Cineva a reușit să vadă un singur lucru: promovarea violenței.

Am clarificat ceva prin această imagine? Nu, dimpotrivă. Am creat confuzie și am lăsat loc la foarte multe interpretări. Una peste alta, un lucru e clar, prin fotografia mea nu promovez violența, nu o provoc, nu o inventez sau reinventez, ea există peste tot, în diferite forme, iar eu nu încerc decât să ți-o arăt, să o conștientizezi. Și atunci, dacă privim lucrurile prin prisma asta, fotografiile mele clarifică, violența nu e provocată de mine, ea există deja și eu doar o arăt. E clar.

Am realizat cândva fotografia de mai jos. La câteva minute după ce am urcat-o pe facebook a dispărut. Am fost atenționat că imaginea cu pricina are un mesaj vulgar și pornografic. Să ne uităm puțin la ea.

Îmi place și fotografia de nud, dar am mereu grijă să nu cad în zona pornografiei. Iar acest cadru nu se află în zona porno nici măcar prin faptul că se deduce că e vorba de o femeie căreia își este expusă zona genitală. Să explic ce-am vrut să realizez. Eu când mă gândesc la femeie mă gândesc la originile omenirii. Femeia a dat naștere, doar femeia poate înmulți populația. O femeie gravidă nu devine o femeie urâtă. Dimpotrivă, ea reprezintă o sfânta Maria în toată splendoarea ei. Eu nu cred în sfinți, dar cred că orice femeie care a născut a devenit pentru o perioadă de aproximativ 9 luni o sfânta Maria.

Prin fotografia de mai sus am vrut să trimit privitorul în zona arborelui genealogic, spre originea cea mai importantă a omenirii. Ceva vulgar sau pornografic în toate astea? Nimic. Desigur, dacă te limitezi doar la zona vaginală a unei femei cu picioarele desfăcute, ai toate șansele să începi să-ți imaginezi tot felul de chestii pornografice. În fine, am clarificat ceva prin această fotografie regizată? Nu cred. Poate doar faptul că doar femeia poarte vagin și că doar femeia poate da naștere unui alt om.

Deci, părerea mea, fotografia poate instaura liniștea, poate genera gălăgie, poate ilumina, te poate trimite în ceață sau în întuneric, poate clarifica părți dintr-un cadru, dar niciodată nu poate clarifica la modul absolut. Prin urmare, cel puțin momentan, eu nu cred că fotografia deține puterea de a clarifica. Fotografia a obligat la un moment dat pictura să se clarifice, să se redefinească, dar fotografia nu a putut niciodată să clarifice pe deplin. Părerea mea. A ta care e?