A fost odata o femeie. N-a fost, este, ca inca n-a murit. Si se facea asa ca aceasta minunata femeie se cam plictisea, noaptea, cand lumea doarme. Si pentru ca se plictisea s-o gandit ea asa ca fiica-sa o murit in casa singura si ca ar fi fain si sanatos sa cheme pompierii ca sa-i sparga casa. Adica, geamurile. Si pompierii or vinit. Acestia n-or stat prea mult pe ganduri si s-or cocotat repede pe scara si apoi pe balcon.
Cand viteazul pompier o pasit in balconul moartei si-o dat cu bata-n balta, nu, cu toporu’ in geamuri, de le-o facut tandari, din casa or inceput sa se auda niste tipete de toata frumusetea. Nu, nu o inviat moarta, s-o trezit adormita, doar atat. Si pompierul cand o vazut ca moarta doar dormea o inceput si el sa strige asa: E vie, mai! Stai calma, pompierii!
Ce s-o petrecut concret acolo vezi si tu in filmuletul asta de mai jos. Doamne, ferestre! Mare ii gradina si multi pompieri sar gardul! Hai pa, ne mai citim.
Bine ca n-a murit din cauza sperieturii .:)))))))))))))))))
Da, chiar asa… daca murea cand ii vedea pe aia in balcon la ea? Cine era vinovat?
Doamne… si aia da-o dracu cat doarme? daca 12 ore suna lumea la usa la telefon la interfon. cum sa nu auzi? inseamna ca esti drogata aproape moarta
Poate ca o fost doar o intelegere intre pompieri si „moarta”. Ce-or fi zis, ma eu fac pe moarta, voi incepeti tambalaul, presa vine, si ne mai dam si noi in spectacol pe la televizor, ca parca prea e plictiseala mare de cand Elodia o fost gasita.