Ce ti-am facut? Nimic altceva decat sa spun ca da, esti o diva, de a noastra, cel putin la scris! Cele bune!
]]>Uau, ce mi-ai făcut! 🙂 Mulțumesc frumos, m-ai luat pe nepregătite și-am roșit de fac concurență neloială cireșelor din fața mea.
În ceea ce privește radioul, precis a ajuns undeva unde avea un spațiu predestinat. Cred că anumite lucruri pur și simplu au un drum, al lor… 🙂 Asta ca să nu mai regret, că o pățesc și eu. O săptămână liniștită.
Bine te-am regasit, Sorana.
Mai intai trebuie, dar trebuie neaparat sa te felicit pentru Locul 1 obtinut in competitia Spring SuperBlog 2013. Ai fost cu adevarat de premiul 1. Talentul tau este extraordinar si oamenii din jurul tau observa inevitabil acest lucru. Legat de pietele de vechituri spun ca as vrea sa merg intr-un astfel de loc indiferent in ce oras sau tara m-as duce. Atunci cand privesti obiectele din casa unui om insirate pe o taraba sau pe jos ai o mica ocazie sa vezi cam cum gandeste si ce nivel de cultura are. In Austria am poposit in fata unei femei mai in varsta care vindea un aparat de radio vechi de 90 de ani, care arata impecabil si care si functiona. Iti dai seama ca la acel radio cineva a stat lipit de el sa afle daca incepe sau nu razboiul sau daca s-a terminat? Am vrut sa-l cumpar, de la 50 de euro l-a lasat la 40, un chilipir, o piesa de muzeu. Nu l-am luat din motive de spatiu, dar acum imi pare rau.
Duminica placuta in continuare!
]]>Da Zina, ai si tu dreptatea ta. Cu siguranta exista indivizi care strang de prin gunoaie obiecte pentru a le vinde in pietele de vechituri. Iar legat de preumblatu printre obiecte imbatranite eu marturisesc ca am asa un sentiment placut, in sensul ca sunt intr-un loc unde toata lumea de acolo nu are o problema de existenta, ci doar de relaxare si cautare a aceva anume. Toate cele bune. Ne mai citim…. 🙂
]]>Sunt pasionată de piețele de vechituri! 🙂 🙂 🙂 Îmi amintesc cum mi-am cumpărat dintr-o astfel de piață cartea lui S. Fitzgerald, ”Marele Gatsby”. A fost subiectul de examen pentru definitivat! 🙂 Nu mai am timpul de odinioară, să mă plimb pe îndelete, să analizez… Dar în Ro am lăsat bani serioși în astfel de locuri, că-mi trebuiau de toate și-mi cumpăram și fără discernământ, scăpată de-acasă! 🙂 Am auzit de piețele din Germania și Austria, în Anglia am fost, La Londra, în Portobello.
O duminică frumoasă!
]]>Amuzanta povestea agendei tale digitale… Si eu am o poveste aproape identica cu a ta, pentru ca am mai avut un astfel de obiect. Ai dreptate, telefoanele mobile stiu sa faca multe, mai ales un Samsung S2. Totusi, sunt produse vechi care uneori inca isi gasesc utilitate. Multumesc pentru urari.
O zi frumoasa si sa ne citim cu bine…. 🙂
]]>Elly, si eu vizitez anticariate si alte locuri unde gasesti lucruri vechi si de foarte multe ori am gasit lucruri interesante. Anumite obiecte iti pot spune cate ceva despre personalitatea vechiului proprietar. Legat de expresia „prost si in fotografii” ai verde sa o folosesti, dar nu abuza decat doar cand simti ca repertoriul tau este in dificultate. 🙂 Ne mai citim.
Numai bine si Happy Weekend!
]]>Am hotarat ca sambata viitoare sa-mi mai cumpar unul, poate chiar doua… 🙂 Mai da si la altii din depozitul tau. 🙂 Inca ceva, am incercat sa-ti las un comentariu pe pagina cu HW, nu exista optiunea de a posta cu nume si link, poti sa rezolvi asta, nu de alta dar chiar am vazut articole interesante la tine si mi-ar placea sa-ti las si parerea mea? Toate cele bune.
]]>Liviu, e bine si ca le dai. Este si asta o activitate pe care personal o apreciez.
]]>