18 sept. 2013
| 5 ComentariiMasina pierduta azi, gasitorului ii dau si cheile
Azi de dimineata ma extrag incet din casa, cu ciobanesc cu tot, si ies afara, la aerul ceva mai rece decat cel de acum un an de pe vremea asta. Patrupedul ia pozitia corespunzatoare si incepe sa se susuie. Io ce sa fac? Ma proptesc bine pe picioare, asist si arunc priviri pe la trecatori. Nu-si terminase inca fiziologicele Cezar ca, dincolo de drum, in parcare, vad o scena tare haioasa dar serioasa, cred eu, in acelasi timp.
Pai fi atent. Nu foarte, ca nu-i examen. Un barbat, cam 50 de ani cred ca avea, statea langa o masina si tot butona la telecomanda. Apasa butonul tragea de portiera, iar apasa butonul iar tragea. Masina nimic, nu-l asculta si basta, de-ai fi zis ca nu-i masina lui.
Intr-un tarziu isi da omul seama ca masina aia chiar nu-i a lui, ca cea de la care avea chei scheuna de nebuna vreo doua spatii mai incolo si care parca numa nu-i spunea: nebunule, nu ma auzi, nu ma mai vezi?
Intre timp, ciobanescul o terminat treaba si dadea semne ca vrea s-o taiem. Bun, hai domnule daca ai terminat. Si plec putin mai incolo ca asta micu sa faca o treaba ceva mai serioasa decat prima. O face si plec mai departe zambind. Si uite asa am asistat eu de dimineata la nedumerirea unui nene care nu stia de ce masina nu-l asculta, de ce nu se deschide cand apasa pe butonul de la telecomanda.
Nu-i banc, serios, chiar am vazut asta si iti spun ca si eu mai uit cateodata unde mi-am lasat autovehiculul. Ce, tu iti nimeresti tot timpul masina?
5 Răspunsuri la Masina pierduta azi, gasitorului ii dau si cheile
Ce mai poţi să spui?
Despre Urieş
Abonează-te la blog prin email, gratis
Despre fotografie
adică n-ai făcut curat după cezar? nasol băi…
Mai trebuia sa scriu si asta? Data viitoare.
Se întâmplă și la case mai mari. Să mă fi vazut pe mine întro zi ce ochi am belit când urcând grăbită la volan, am văzut pe scaunul din dreapta un nene ce se uita interzis la mine, abia reusind sa articuleze „Cred ca nu sunteți nevasta-mea, îmi pare rau, dar ați gresit mașina!” Am început să râdem amândoi.M-am întrebat eu apoi, lui nenea ăsta ia părut rau ca sunt sau ca nu sunt nevasta-sa! Dupa privirea lui rămasă agațată de tivul fustei mele, sigur că dupa nevastă-sa, nu.
Cred ca tivul fustei l-ar fi facut sa spuna „da’ nu vrei sa fi sotia mea?”, evident daca nu ar fi fost insurat. Am ras si eu de povestea ta. Am dat si eu de multe ori sa intru in alte masini, noroc ca erau inchise si fara alarma montata.
Multumesc de relatare ,am ras de m-am stricat amintindu-mi de o alta confuzie in ce priveste masinile .Era vorba de o dacie veche si un prieten care la randul lui a confundat masina ,da asta s-a deschis la cheie si dupa ce a mers o buna bucata de drum si-a dat seama in sfarsit ca de fapt nu-i masina lui .Bine ca propietarul nu a observat ca i-a disparut masina .Asa ca se mai intampla ,si eu ma gandesc de multe ori ca daca eram sofer ,mi-am dorit sa fiu dintotdeauna dar ….., as fi uitat uneori unde mi-am lasat masina .Dar ii multumesc sotului meu ca el nu uita .:)
Inca .:)))