Scrisul cu diacritice e molipsitor. Aşa că o să scriu cu diacritice

Am pus o întrebare nevinovată: de ce să scriu cu diacritice? Unii m-au pus la zid şi m-au împuşcat, apoi m-au ridicat de jos şi m-au resuscitat. Apoi iar m-au împuşcat. Şi tot aşa. Alţii mi-au spus că e bine şi aşa, fără diacritice. Sincer să fiu nici un răspuns nu mi-a plăcut. De ce? Pentru că nu e o problemă să scrii online fără diacritice, decât dacă redactezi documente oficiale sau dacă scrii poezie. Dar bine nu e nici dacă scrii fără căciuliţe, pentru că te vei chinui să schimbi conţinut pentru a fi înţeles corect şi nu greşit, pentru că limba româna trebuie aşternută la fel de corect ca şi cea a englezilor sau a irlandezilor.

Una peste alta, eu zic ca articolul ăla a deschis minţi, a generat întrebări de sine şi a determinat hotărâri esenţiale, aşa cum m-a determinat şi pe mine să reîncep să scriu cu diacritice. Totuşi, ceea ce credeam că se va întampla s-a şi întâmplat. La sondajul de opinie de aici, cei mai mulţi cred că nu e o problemă scrisul fără diacritice în mediul online.

Voi scrie, începând cu acest articol, cu diacritice. De ce? Pentru că vreau să fiu un exemplu pentru cei care mă vor citi, pentru cei care sunt sau vor fi pe băncile şcolii, pentru că nu mai vreau să-mi fie interpretate cuvintele şi ideile, pentru că numele meu este Urieş nu Uries, pentru că scriam cândva foarte repede fără să caut literele î, ţ, ş şi â, pentru că o fac din convingerea personală, pentru că vreau să-l testez şi pe nea goagăl, pentru că sunt român şi trebuie să scriu corect româneşte, pentru că vreau să încep să-mi respect mai mult limba maternă, pentru că sunt deranjat atunci când un străin spune Romania în loc de România.

Mulţumesc atât celor care m-au pus la zid, cât şi celor care m-au susţinut, mulţumesc celor care au citit dar nu au avut nimic de spus, celor care au preluat ştafeta şi au răspândit ideea mea şi nu în ultimul rând îmi mulţumesc mie pentru că am avut tăria şi stăpânirea de sine să rămân calm indiferent de replicile postate aici.

Aşadar, dragi cititori de uriesblog.ro, de acum voi aşterne idei, păreri, articole şi alte cele folosind cu rigurozitate diacriticele. Am făcut un test. Ştiţi în cât timp am scris articolul ăsta? În 38 de minute. Ştiţi în cât timp l-am rescris fără diacritice? În 11 minute. Asta e, trebuie să-mi revin, atâta tot.