Dacă-i vrăjitoare să ne-arate diploma de studii

Tot mai des îi aud pe moderatorii şi ştiriştii tv exprimându-se fix aşa: „cutăreasca, binecunoscuta vrăjitoare…” Fraţilor, nu există vrăjitoare recunoscute oficial. Nu există şcoli de vrăjitori, nu există oameni care au puteri de vrăjitor. Vorbim de personaje de poveste, de film. Meseria de vrăjitor nu există în realitate şi nici în nomenclatorul meseriilor, nu există lege care să permită practicarea oficială a vrăjitoriei şi nici codul fiscal nu prevede plata vreunui impozit pentru veniturile din vrăjitorii. Vrăjitoria este o înşelăciune şi se pedepseşte cu închisoarea. Aşa că, despre ce naiba tot vorbim când spunem „mama omida, binecunoscuta, vestita şi prea plătita, VRĂJITOARE…?”

Asta miroase a inducere în eroare, poate chiar a manipulare. Presa este şi un puternic formator de opinie. Dacă vom repeta la nesfârşit în programele de ştiri expresia „cutăreasca, binecunoscuta VRĂJITOARE” oamenii cu mai puţină carte chiar vor crede că există aşa ceva. Terminaţi cu expresiile astea idioate. Oamenii merg la vrăjitoare şi pentru că presa a tot pomenit de nişte „binecunoscute vrăjitoare”. Şi tot oamenii nu merg să reclame la poliţie înşelăciunea aşa-numitelor vrăjitoare pentru că le este frică de „vrăjile” mafaldelor pe care voi le tot numiţi vrăjitoare. Vorbim de-o etichetă, nu de o meserie cinstită, impozabilă, recunoscută oficial.