Vrutul și pututul de Crăciun

De Crăciun n-am cozonăcit, n-am prăjiturit, n-am uimit, n-am lenevit cum mi-am propus, n-am abuzat de plăcerile carnale, n-am cucăit, n-am aruncat cu petarde, n-am bulgărit o mână de zăpadă, n-am tremurat de frig, n-am ascultat Fuego sau Maria Ciobanu, n-am trimis copilul după țigări și nici n-am citit marile opere ale scriitorilor români.

Aș fi putut fi pe o plajă însorită din Caraibe, aș fi putut face surfing în Tarifa, Spania, aș fi putut fi răsfățat de soarele reflectat de zăpada de pe Platoul Soarelui din stațiunea Straja. Aș fi putut fi pe nisipul plajelor virgine din Seychelles, aș fi putut juca șah sau volei, aș fi putut face snorkeling, scufundări sau windsurfing în insulele Maldive. Mi-aș fi putut răsfăța soția într-un pat regesc din Castelul Hochosterwitz.

Aș fi putut înota până la epuizare în apele Mării Egee, aș fi putut schia pe pârtiile Austriei, aș fi putut lenevii cu un coctail în mână pe un sezlong, bătut de un soarele blând al lunii decembrie.

Desigur, aș fi putut face foarte multe lucruri memorabile de Crăciun. Dar am ales să dorm, să lenevesc, să butonez o telecomandă și-un laptop, să ascult muzică și să vizionez filme preferate. Am plimbat câinele, am băut un pahar de vin, am mâncat prăjiturile soacrei, am halit sarmale fierte în oala de lut, am făcut ceea ce probabil ai făcut și tu. Așa, și?

Important nu-i locul în care îți petreci timpul în momentele speciale ale vieții, ci starea în care te regăsești, trăirea interioară, simțurile, persoanele cu care alegi să te înconjori, prezentul, armonia gândurilor.