<\/figure>\n\n\n\n\u00cen timp, c\u0103rarea p\u0103zit\u0103 de copacul meu, a disp\u0103rut. Oamenii care treceau pe acolo fie au murit, fie au plecat spre alte meleaguri. \u00cen schimb, undeva prin apropiere, \u0219i-a f\u0103cut apari\u021bia o st\u00e2n\u0103 de oi. La st\u00e2na aceea cred c\u0103 erau vreo 400 de oi, vreo 2 m\u0103gari, un cal \u0219i fix 6 c\u00e2ini mari \u0219i l\u0103\u021bo\u0219i.<\/p>\n\n\n\n
\u00centr-o zi s-a \u00eent\u00e2mplat ceva foarte groaznic. M\u0103 trezisem de diminea\u021b\u0103 \u0219i am plecat c\u0103tre copacul meu. Iarba plin\u0103 de rou\u0103 \u00eemi uda bocancii, iar aerul rece al dimine\u021bii \u00eemi amintea de umbra copacului meu de care m\u0103 bucuram \u00een zilele toride de var\u0103. Nu presim\u021beam nimic. Eram fericit \u0219i \u00eeng\u00e2ndurat. Cezar alerga ba \u00een fa\u021ba mea, ba r\u0103m\u00e2nea \u00een urm\u0103 cu botul \u00eenfipt \u00een iarb\u0103, adulmec\u00e2nd mirosuri pe care doar el le sim\u021bea.<\/p>\n\n\n\n
Apropiindu-m\u0103 de locul \u00een care \u00eel l\u0103sasem \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva zile, am observat c\u0103 nu mai era. M-am oprit \u00een loc \u0219i m-am uitat \u00een jur, atent. Pentru o clip\u0103 am crezut c\u0103 m-am r\u0103t\u0103cit. Nu, nu m\u0103 r\u0103t\u0103cisem. Chiar dac\u0103 g\u00e2ndurile n\u0103v\u0103leau ca nebunele \u00een capul meu, am con\u0219tientizat c\u0103 eram pe drumul bun, pe locul pe care c\u00e2ndva \u0219erpuia o c\u0103rare.<\/p>\n\n\n\n
Am luat-o la fug\u0103 spre locul unde trebuia s\u0103 fie copacul meu. Am ajuns acolo \u0219i \u00een fa\u021ba mea st\u0103tea o cioat\u0103, un rest din copacul meu. \u00cen jurul acelui loc era mult rumegu\u0219, s\u00e2ngele copacului meu. Am c\u0103zut \u00een genunchi. M\u0103 uitam cu disperare la ceea ce mai r\u0103m\u0103sese din copacul meu. Parc\u0103 \u00eel auzeam cum striga secerat de drujba nemiloas\u0103 a unui Om.<\/p>\n\n\n\n
Am \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng ca un copil. Parc\u0103 \u00eel vedeam, sf\u00e2rtecat tot, cu crengile \u00eempr\u0103\u0219tiate \u00een toate direc\u021biile. Mi-am pus capul pe ciotul care parc\u0103 m\u0103 chema. Am pl\u00e2ns \u0219i-am \u00eenjurat. Am ridicat bra\u021bele spre cer \u0219i-am strigat c\u00e2t am putut, DE CE?!<\/p>\n\n\n\n
De ce mi-a\u021bi luat copacul, prietenul al\u0103turi de care am crescut? De ce, Omule? Cu ce \u021bi-a gre\u0219it copacul meu? Nu st\u0103tea \u00een calea nim\u0103nui? F\u0103cea umbr\u0103 pentru trec\u0103tori, era sprijin \u0219i hran\u0103 uneori pentru p\u0103s\u0103rile cerului. Era frumos, era singur. Da, at\u00e2t de singur. De ce, Omule?!<\/p>\n\n\n\n
M-am resemnat, \u00eentr-un t\u00e2rziu. Ridic\u00e2ndu-m\u0103 \u00een picioare, m-am uitat \u00een jur. Speram s\u0103 mai g\u0103sesc m\u0103car o crengu\u021b\u0103, c\u00e2t de mic\u0103, din copacul meu, pe care s-o iau acas\u0103 \u0219i s-o pun l\u00e2ng\u0103 acvariul lui Bili. Doar rumegu\u0219, Omul \u00eel luase cu totul, l\u0103s\u00e2nd \u00een urma lui doar un ciot \u00eenfipt ad\u00e2nc \u00een p\u0103m\u00e2nt. Copacul meu mai avea doar picioare, pe care nu le vedeam, dar le auzeam, acolo sub p\u0103m\u00e2nt era mult\u0103 jale, fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri \u0219i pl\u00e2nsete. Mi-am \u0219ters lacrimile \u0219i, uit\u00e2ndu-m\u0103 mai atent \u00een jur, am v\u0103zut o scrisoare ascuns\u0103 de firele de iarb\u0103. Am ridicat bucata de h\u00e2rtie, m-am a\u0219ezat pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i am \u00eenceput s\u0103 citesc. Era o scrisoare scris\u0103 \u00een graba drujbei de copacul meu, prietenul meu necuv\u00e2nt\u0103tor. \u00cen amintirea lui voi l\u0103sa scrisoarea aici, s-o citeasc\u0103 \u0219i al\u021bii. Poate a\u0219a vor sc\u0103pa de securea nemiloas\u0103 a Omului mai mul\u021bi copaci nevinova\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen amintirea ta, copacule care mi-ai fost<\/strong><\/p>\n\n\n\n <\/figure>\n\n\n\nDragul meu prieten. \u0218tiu c\u0103 o s\u0103 afli cu durere \u00een suflet despre moartea mea \u0219i c\u0103 eu n-o s\u0103-\u021bi mai pot \u0219terge lacrimile, c\u0103 n-o s\u0103 te mai pot m\u00e2ng\u00e2ia cu frunzele mele mari, c\u0103 n-o s\u0103-\u021bi mai fac umbr\u0103 \u00een zile c\u0103lduroase de var\u0103, c\u0103 n-o s\u0103-\u021bi mai pot \u0219opti la ceas de sear\u0103 c\u0103 te iubesc. Dar mai \u0219tiu c\u0103 voi r\u0103m\u00e2ne pe veci \u00een amintirea ta.<\/p>
Omul acela a fost r\u0103u, \u0219tiu c\u0103 asta vei spune. Da, poate c\u0103 Omul acela chiar a fost r\u0103u. Eu, \u00eens\u0103, victima lui, nu sunt sup\u0103rat pe el \u0219i chiar l-am iertat chiar din prima clip\u0103 \u00een care m-a tr\u00e2ntit la p\u0103m\u00e2nt. L-am iertat pentru c\u0103 Omul m-a dus la el acas\u0103 \u0219i m-a f\u0103cut lemne pentru foc. Omul avea nevoie s\u0103 se \u00eenc\u0103lzeasc\u0103, iar eu i-am ie\u0219it \u00een cale. Eram singur, ce puteam s\u0103 fac? Am urlat de durere \u0219i m-am resemnat. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, cumva, Omul trebuia s\u0103 fac\u0103 focul \u00een sob\u0103. Are copii mici care au nevoie de c\u0103ldur\u0103. Dac\u0103 nu eram eu, erau al\u021bii, fra\u021bi de-ai mei tot singuratici.<\/p>
Nu fii sup\u0103rat, prietene, o parte din mine a r\u0103mas \u00een p\u0103m\u00e2nt, poate cumva voi reu\u0219i s\u0103 renasc, poate o s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 din mine va \u00eencol\u021bi la prim\u0103var\u0103 \u0219i a\u0219a poate vom reu\u0219i s\u0103 ne revedem. Via\u021ba merge \u00eenainte. S\u0103 le spui la fra\u021bii mei c\u0103-i iubesc la fel de mult cum te-am iubit pe tine. S\u0103 ai grij\u0103 de ei, s\u0103-i cure\u021bi de usc\u0103turi \u0219i s\u0103 le dai ap\u0103 mult\u0103 s\u0103 creasc\u0103 c\u00e2t mai mari. \u0218i s\u0103 te bucuri de poamele lor.<\/p>
\u0218tiu c\u0103 nu m\u0103 vei uita, chiar dac\u0103 poate c\u00e2ndva \u00ee\u021bi vei face alt prieten. Eu voi exista mereu \u00een mintea ta, at\u00e2t \u00een mintea ta de copil rebel, c\u00e2t \u0219i \u00een cea de adult care uneori e prea serios. Bucur\u0103-te, prietene, de umbra fra\u021bilor mei care \u00eenc\u0103 mai tr\u0103iesc. Ascult\u0103-le \u0219oaptele \u0219i p\u0103streaz\u0103-i \u00een memoria ta, c\u0103 poate \u00eentr-o zi n-o s\u0103-i mai g\u0103se\u0219ti.<\/p>
Iar tu, Omule, nu ne mai t\u0103ia dec\u00e2t dac\u0103 ai strict\u0103 nevoie de noi. Nu ne mai m\u0103cel\u0103ri doar ca s\u0103 faci obiecte din noi. Nu uita, Omule, c\u0103 noi, copacii, nu cerem de m\u00e2ncare, nu te oblig\u0103m s\u0103 ne dai ap\u0103, \u00een p\u0103m\u00e2nt avem tot ce ne trebuie. \u00cen schimb, noi \u00ee\u021bi d\u0103m umbr\u0103, aer, frumuse\u021be, lini\u0219te, te protej\u0103m de inunda\u021bii \u0219i alunec\u0103ri de teren. F\u0103r\u0103 noi, animalele vor muri sau vor pleca. Ai nevoie de noi, Omule. Ai grij\u0103 de noi. Cre\u0219tem greu, devenim mari \u00een zeci, uneori, sute de ani, iar tu vii \u0219i ne culci la p\u0103m\u00e2nt \u00een c\u00e2teva clipe. \u00cen locul nostru nu pui nimic, nu ne auzi strig\u0103tele, ne prive\u0219ti doar ca pe ni\u0219te lemne. <\/p>
Noi nu suntem doar lemn de foc, noi suntem via\u021b\u0103, pentru planet\u0103, pentru tine, pentru animale. Nu ne mai trata ca pe ni\u0219te obiecte f\u0103r\u0103 via\u021b\u0103. <\/p>
Acum v\u0103 las, dragii mei, pe tine, prieten drag, pe tine, Omule nemilos, pe voi, fra\u021bii mei care mai sunte\u021bi \u00een via\u021b\u0103. Ave\u021bi grij\u0103 de voi. \u0218i s\u0103 nu m\u0103 uita\u021bi. Semneaz\u0103 cel care a fost c\u00e2ndva un copac singuratic, p\u0103zitorul unei c\u0103r\u0103ri care a disp\u0103rut \u0219i ea odat\u0103 cu mine. Cu bine. <\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
C\u00e2nd eram copil, copacul de l\u00e2ng\u0103 c\u0103rarea care m\u0103 ducea \u00eentr-o vale seac\u0103 era c\u00e2t mine. Sub\u021bire \u0219i s\u0103rac \u00een crengi, p\u0103zea c\u0103rarea unduindu-se din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00een b\u0103taia v\u00e2ntului. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd treceam pe l\u00e2ng\u0103 el \u00eel salutam \u0219i-l m\u00e2ng\u00e2iam cu degetele mele micu\u021be.Uneori, aveam impresia c\u0103 m\u0103 salut\u0103 \u0219i el, \u0219optindu-mi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":10760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_newsletter_tier_id":0,"jetpack_publicize_message":"","jetpack_is_tweetstorm":false,"jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[1019],"tags":[1069,1070,1035],"jetpack_publicize_connections":[],"yoast_head":"\n
Scrisoarea unui copac c\u0103tre om - Blog<\/title>\n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n\t \n\t \n\t \n \n \n\t \n\t \n\t \n