Ieri a inceput din nou scoala. Am fost emotionat. Alaturi de tot copilasul care mergea in prima zi la scoala, pe strada, grabit si nerabdator. Ieri eram obosit, fizic, insa simturile inca ma animau. Mi-am propus sa scriu despre ce am simtit cand m-am pus pentru prima data in careul unei scoli, pentru a incepe primul meu an scolar. Nu am scris nimic. Doar am depanat amintiri, ieri. Am facut o retrospectiva a clipelor de atunci si mi-am spus ca maine, adica azi, voi incerca sa astern cate ceva pe-aici.<\/p>\n

Era o dimineata insorita si eu dormeam dus. Am auzit ceasul desteptator. O racheta dinaia ruseasca care donganea in metalul din spatele ei ca nebuna. De nervi, de draci de copil impielitat, am insfacat ceasul acela incapatanat si l-am bagat sub perna. Era deja prea tarziu, mama il auzise si se indrepta spre mine. Oricum, obiceiul cu bagatul ceasului sub perna s-a instalat instantaneu printre reflexele antiscoala de mai tarziu.<\/p>\n

Hai, desteptarea, mergem la scoala, spunea vocea mamei ca prin vis. Am spus ca vreau sa mai stau un pic. Nu aveam nici o sansa. Mama a tras plapuma de pe mine si mi-a zis sa ma dau jos din pat. Nu m-am dat. Am incercat terenul la maxim.<\/p>\n

Lasa-ma, am tipat ca un disperat. Nu te las, hai ridica-te ca trebuie sa-ti aranjez pe tine costumul de elev, sa-ti calc camasa, sa-ti potrivesc sapca, a mai zis mama, inainte sa ma ridic buimac din pat. Umblam ca un zombi, desi eram nerabdator sa ajung in curtea scolii si mai apoi in banca mea.<\/p>\n

Intr-un tarziu, spalat, frezat, aranjat, cu ghiozdanul albastru din musama, am iesit cu mama pe usa. O mana o tineam stransa pe buchetul de flori, cealalta statea blanda in palma mamei. Din cand in cand mai inchideam ochii in speranta ca voi mai atipi putin, stiind ca mama ma duce exact unde trebuie. Ma simteam in siguranta, pe drumul potrivit.<\/p>\n

Era soare afara, insa putin frig imi zgribulea totusi pielea de copil aproape rasfatat. Mamei ii placea sa ma vada elegant imbracat, mie la fel, asa ca eram tantos si mandru de uniforma care se mula perfect pe mine. Mergeam agale langa mama si priveam curios la ceilalti copii care se indreptau cu parintii lor in aceeasi directie ca a mea. Prin cap imi treceau tot felul de intrebari: ala de ce are ghiozdanul mai mare, ala de ce are in mana un buchet de flori din alt fel de flori, ala de ce merge cu taica-su la scoala, ala de ce si ala de ce?<\/p>\n

<\/a>Intr-un tarziu, potrivit totusi pentru ajuns la scoala, am ajuns in curtea scolii generale nr. 11. Acolo multa lume, harmalaie, pregatiri intense, forfota, multe indicatii, nerabdare si tropaiala multa. Am facut si poze. Una potrivita pentru azi am gasit, este ingalbenita de vreme, dar a fost tocmai buna s-o transform in digitala. O vezi si tu pe-aici pe undeva. Asa cum spuneam, vei vedea ca mai mult dormeam.<\/p>\n

Si ca sa merg pe varianta scurta mai spun ca m-am trezit la un moment dat in banca, cu tovarasa profesoara in fata clasei. Era o femeie frumoasa, inalta si ne-a spus ca incepand din ziua aceea ea ne va fi diriginta si profesoara de\u2026 ceva. Nu mai tin minte de ce, pentru ca mai apoi am constatat ca era rea si nu prea imi mai placea de ea. In plus dupa doi ani m-am mutat la alta scoala.<\/p>\n

Orele au trecut greu. Ne faleam fiecare cu ce aveam, cu pixuri, cu stilouri, cu ghiozdanul mare sau mic, colorat frumos sau non-colorat, in functie de bugetul fiecarei familii. Am povestit, ne-am cunoscut si ne-am pus multe intrebari fara raspuns. La amiaza am ajuns acasa si cred ca abia atunci m-am trezit complet. Eram un mare somnoros pe vremuri, ce mai atata vorbarie aiurea.<\/p>\n

Acum ridic doua degete si spun: \u201cpot sa merg la baie, tovarasa?\u201d Nu mai conteaza ce raspuns primesc\u2026 Ce vremuri frumoase. Si cand ma gandesc ca sunt fix 35 de ani de cand m-am asezat pentru prima data intr-o banca de scoala. Acum cateva zile mancam de pe banca scolii parasite din satul Ursici<\/a>, pe unde nu a mai calcat picior de copil de circa patru ani. Ce chestie!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ieri a inceput din nou scoala. Am fost emotionat. Alaturi de tot copilasul care mergea in prima zi la scoala, pe strada, grabit si nerabdator. Ieri eram obosit, fizic, insa simturile inca ma animau. Mi-am propus sa scriu despre ce am simtit cand m-am pus pentru prima data in careul unei scoli, pentru a incepe […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2247,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_newsletter_tier_id":0,"jetpack_publicize_message":"","jetpack_is_tweetstorm":false,"jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[308],"tags":[85,31,53,83],"jetpack_publicize_connections":[],"yoast_head":"\n