<\/p>\n
<\/p>\n
Va spun sincer ca mie imi plac storcatoarele. De orice fel. Nu stiu exact de ce dar imi plac, le ador chiar. Cu unul dorm la cap, iar dimineata cand ma trezesc il mangai pe brend si ii spun fericit Bine te-am regasit, prietene! Nu, nu-s nebun, am doar pasiuni. Mi-am propus chiar sa devin colectionar de storcatoare, ca am auzit eu, chiar si la teleshopingu\u2019 ala de la Acasa \u2013 televiziune mai, ce nu intelegi?! \u2013 ca de cativa ani, niste chestii numite euri, adica niste substante cu personalitate foarte puternica, or invadat lumea si devin tot mai euristice, adica tot mai stapanitoare pe stomacul, creierul si mintea noastra.<\/p>\n
Si daca o sa devin colectionar de storcatoare am zis io ca ar fi fain sa am in colectie si un storcator de euri. Nu-i asa ca ar fi o treaba dinaia futuristica sa vina lumea la mine, toata lumea, si sa spuna: stoarce-mi si mie eul asta din ridichea asta sau eul ce l-am pus aseara pe creier odata cu salamu\u2019 ala din torpedoul masinii pe care tocmai o furasem! O sa fie grozav. Presimt asta inca de pe acuma. O sa vedeti voi!<\/p>\n
Iti spun eu, sa storci orice, din orice este o chestie geniala. Si o sa fie excitant de fain cand o sa-mi achizitionez chiar si un storcator care sa-mi tescuiasca, selectiv, doar anumite vitamine din fructele sau carnurile mele preferate. Ah, am uitat sa-ti spun ca dintre legume cel mai mult imi place cocostarcul. Pai cum de ce? Pai pentru ca de cocostarc nu se ating niciodata eurile alea nenorocite, pentru ca cocostarcul atata de tare cocostarceste de incepi sa crezi, dupa ce-l gusti, ca esti un cocostarc stors de creier si fara Eu. Adica te transformi intr-o leguma exotica.<\/p>\n
Fii atent, in nebunia mea cu storcatoarele m-am mai gandit la o chestie. Ce-ar fi sa pun in Casa Poporului, poate chiar si in Catedrala Neamului, un storcator cu presare la rece<\/a>, cu un design sefeist, cu un premiu Nobel macar, care sa stoarca tot ce este diavolesc, urat, fara noima, fara scrupule, si sa pastreze in ciorba celor care ganguresc pe-acolo doar ce-i frumos, doar cantecul suav si poezia lu\u2019 alalalt pretin al meu Eminovici? Ce treaba grozava as face eu cu o astfel de scula, nu-i asa? In stanga si-n dreapta as da cu ea si lumea ar ramane rapid fara euri! Oare unde ar trebui sa caut un astfel de instrument? Ai idee?<\/p>\n Dar hai sa-ti spun si de ce am devenit eu fan de storcatoare. Eram odata fix intr-o zi. Intr-o zi de dimineata, ca sa ma exprim cu precizie. Si cum pe vremea aceea ma faleam si eu ca fac sport, m-am indreptat din nou – dupa ce am facut un shushu la baie – spre bucatarie. Odata ajuns acolo, am scos bananele invelite in ziar din dulapul de bucatarie (in anii \u201980 banana era moneda de schimb si ea venea verde, ca dolaru\u2019 si marca germana era baza, ce naiba), portocalele care musteau de coapte ce erau, vreo trei lamai, trei oua pentru care am stat la coada cam tot atatea ore, am pus totul la gramada si am inceput sa pregatesc dejunul de sportiv cu fite. Bananele le despuiam de camasa, portocalele le maltratam cu degetele pana se extrageau singure din coaja, iar pe lamai le rugam sa se dezveleasca cu un cutit pe care mama inca il mai are.<\/p>\n Si ca sa n-o mai lungesc atata iti zic mai vere ca mi-am pregatit din toate cele de mai sus o amestecatura de arome, cu tot cu pulpele de la acele minunate fructe exotice, venite frate, hat de dincolo de ocean. No bun, zic, si ma apuc de beut toata acea chestie ciudata. Nu, nu se umflau muschii pe mine, ca de doping inca n-auzise nimeni, dar simtam asa, o chestie faina care patrundea prin trup si ma facea sa trepidez, sa fug, sa plec odata la orele de exercitii fizice.<\/p>\n Si sorbind eu atunci amestecatura aia, pe care am obtinut-o cu instrumentul ala cu care mama facea mujdei, depunand efort si forta in dreapta mea de aur, mi-a trecut prin cap un gand: ce fain ii de aia care storc cu storcatoare de fructe ceea ce eu am stors cu sudoarea fruntii! Si-atunci mi-am zis asa: intr-o zi o sa devin fan de storcatoare.<\/p>\n Acum sunt antreprenor si creator de siteuri – ca cica asa se zice \u2013 si odata chiar am vrut sa-mi fac un magazin online<\/a> de storcatoare. Da, frate, sa am storcatoare de toate felurile la vanzare, sa se bucure si altii de storsul eurilor si vitaminelor, sa savureze toata lumea placerea despicarii unei pulpe de portocala crescuta tocmai in Spania sau Grecia.<\/p>\n Imi fac un proiect si il depun la UE, sper sa devin primul roman din Europa care detine cea mai mare retea de storcatoare de diferite tipuri. Sunt hotarat. Pai ce, daca exista spalatorii de rufe comune, de ce nu ar exista si storcatorii de fructe si legume la doar un euro\/stoarcere? Mai, io am zis ca-s bun la toate, asa ca stai cu ochii pe mine, in curand pe mapamondul brendurilor va aparea si-al meu, si-am zis ca o sa-i zic asa: StorcOrice, adica SO Company<\/strong>.<\/p>\n <\/a><\/p>\n Nu inchei pana nu-ti spun ca primul meu storcator de fructe<\/a> lasa in urma lui o mizerie de era mai acra treaba de dupa decat gustul celor cativa mililitri de zama stoarsa cu nu mai stiu cati vati putere\u2026 Cai putere nu stiu sa fi avut hardughia aia!<\/p>\n Hai, te las sa-ti faci de cap. Nu uita, eu sunt domnul care stoarce tot. Apropo – stai ca plec, ho, ce te impacientezi asa? – ai auzit ca exista un storcator Hurom care nu zgarie, nu taie, nu smirgheleste, ci doar preseaza, fructe si legume, cu patent dom\u2019le, cu patent? Iote, ai o poza cu dansu\u2019, chiar mai jos.<\/p>\nFix intr-o zi…<\/h4>\n
SO Company – Antreprenor de storcatoare<\/h3>\n
Hurom – Slow Juicer<\/h3>\n