19 feb. 2016
  |   Nu sunt Comentarii

Eticheta este egală cu zero

Dacă cineva îți spune că ești rafinat și gentil cu femeile asta nu înseamnă neapărat că și ești. Dacă te joci cu pensula și pigmenții de vopsea nu înseamnă că ești pictor. Dacă ești pictor nu înseamnă neapărat că ești și artist.

Oamenii au inventat etichetele și titulaturile pentru ca omenirea să se poată ierarhiza. O mare prostie. Au existat artiști, autori celebri de cărți care au refuzat titulaturile, motiv pentru care au dat naștere unor capodopere impresionante.

În spatele oricărei titulaturi se află un om, o ființă și cu bune și cu rele, cu nevoi, cu aspirații, cu greșeli sau reușite remarcabile. Dacă-i spui unui scriitor că e un scriitor l-ai ucis înainte ca moartea să-i bată la ușă, pentru că acel om poate e un geniu, iar genii nu sunt toți scriitorii.

Mai nașpa e că aceste titulaturi și etichete ne schimbă sau ne ucid atitudinea. Un măturător de stradă merge cu capul plecat, umil, resemnat. Un deputat merge cu nasul pe sus, cu aere de vedetă, simțindu-se puternic, superior mai ales celor care l-au ales.

Un șomer are o atitudine de om învins, fără speranță, cu psihicul la pământ, fără ego, uneori cu gânduri sinucigașe. Da, eu cred că oamenii au fost educați să-și modeleze atitudinea în funcție de titulaturile pe care le au în societate. Un lucru nu tocmai normal.

Unul dintre fotografii mei preferați (vezi, deja i-am pus o etichetă restrictivă), Brooks Jensen, scria într-un editorial publicat în cartea sa și în revista pe care o conduce, Lens Work, ”există întrebări mai importante, precum: Ce vezi? Ce simți? Ce gândești? Ce auzi? Cum răspunzi? Lăsați mai degrabă ca aceste întrebări să vă definească.” Tu cum stai cu titulaturile și etichetele?

Ce mai poţi să spui?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Despre Urieş

Blogger, web designer, fotograf. Pasionat de fotografie, filme, calculatoare. Călătoresc cât de mult pot. Scriu şi citesc cu plăcere. Cea mai citită revistă: PhotoMagazine. Cel mai vizionat film: Gladiator (2000). Fotograful preferat: Andrzej Dragan. Aşteptări de la viaţă: n-am, prefer să mă aştepte ea.
Abonează-te! Pentru tine e GRATIS.

Dacă îţi place cum scriu adaugă adresa ta de e-mail şi fă-ţi un abonament la articolele viitoare.

Alătură-te celor 55 de abonați

Despre fotografie
Foto Blogger