7 oct. 2015
  |   2 Comentarii

Turist Rătăcit de Ziua Mondială a Turismului

S-a întâmplat într-o duminică, într-una dintre multele duminici programate. Afară ploua mocăneşte. Era Ziua Mondială a Turismului, conform calendarului ne aflam în 27.09.2015. În seara precedentă aflasem deja că v-a ploua, ca la mocani, mărunt şi una-ntruna, fără garnitură la robinet. Asta e, mi-am zis, nişte stropi aruncaţi din nori cu fâs-fâs nu mă pot speria chiar aşa de tare. M-am trezit dimineaţă şi recunosc că eram emoţionat, nu tarem ci doar atât cât să simt că mă apropii de ora unui eveniment pe care îl consideram important. Încă îl consider.

Duş, cafea, un fruct şi-o apă plată şi se făcuse deja ora 10. Mi-am poziţionat patrupedul la dreapta mea şi am ieşit cu el la un mic şi rapid şuşu. S-a uşurat băiatul şi-am urcat rapid şi emoţionat în casă. Două palme prieteneşti pe umărul Cezarului, un „stai cuminte că am treabă”, şi-am plecat grăbit la firmă să-mi iau rucsacul cu scule foto, aparate, obiective şi alte accesorii potrivite pentru un Turist Rătăcit într-un oraş de provincie.

Se făcuse deja ora 11 fără un sfert, mi-am luat rucsacul şi-am plecat hotărât spre Casa de Cultură din Hunedoara. Pe drum mă sună o prietenă care a anunţat că doreşte să ne onoreze cu prezenţa. Ştiam deja de ce mă sună, ploua!

  • Dacă plouă ne mai întâlnim, zice Ioana?
  • De ce nu, ce asta-i ploaie, am zis eu? Te sperie câţiva stropi de ploaie?
  • Ok, sunt pe drum, vin şi eu, conchide scurt vocea din telefon.

Până la urmă nimic nu-i obligatoriu, într-o zi mohorâtă de duminică, prinsă-n luna lui septembrie, fiecare trebuie să facă fix numai ce doreşte. Gânduri, idei care încercau să-mi justifice acţiuni, întrebări, ezitări nevinovate.

Am ajuns la locul stabilit. Acolo era deja o doamnă care când m-a văzut a venit direct la mine, semn că m-a recunoscut imediat după pozele de pe Facebook. Am schimbat două vorbe în timp ce ne adăposteam sub arcurile de beton din faţa Casei de Cultură. După câteva minute au apărut şi alţii, unii cunoscuţi, alţii ştiuţi doar din spaţiul virtual.

Ne-am strâns nouă ca brazii, am făcut prima fotografie de grup şi-am plecat hotărâţi să capturăm oraşul pe cardurile din telefon sau cameră foto. În mod miraculos s-a oprit şi ploaia. O vreme, ca mai apoi, când aproape să ne oprim de la sine voinţă, a început din nou, tot mocăneşte, probabil că aşa era programat softul în ziua aceea. Probabil că de Ziua Mondială a Turismului la Hunedoara se dorea la ceruri un Turist Rătăcit murat, mohorât.

Nu ne-a speriat nimic. Chiar am fost capabili să zâmbim şi chiar să râdem în hohote. Nu chiar toţi. Eu am realzat circa 300 de fotografii. Mi-a setat Nikonul ba pe manual, ba pe prioritate de timp de expunere. Şi am obţinut cadre frumoase, dar şi naşpeturi bune doar un just delete.

Într-un final, fugăriţi de ploaia care parcă se enervase că nu-i cedăm, ne-am adăppstit la o pizzerie cu un nume ciudat, Patru Colţuri, de altfel apreciată de multă lume. Am schimbat vorbe, emailuri, am stabilit dacă ne-a plăcut experienţa, am băut un pahar de vin, am butonat telefoanele şi ne-am despărţit relativ hotărâţi să continuăm cu o dată viitoare.

Mi-am luat rucsacul în spinare şi am plecat pe jos, prin mocăneasca lui septembrie, hotărât să continui. Eram bucuros, fericit chiar. În sinea mea eram convins că fac un lucru util, că scriu istorie, că ajut cu ceva oraşul în care m-am născut, am copilărit şi încă trăiesc.

Asta este povestea primului eveniment parte din proiectul Turistul Rătăcit. Căci despre asta am scris. Sunt bucuros şi fericit. De Ziua Mondială a Turismului, în 27.09.2015, a prins viaţă un proiect prin care îmi doresc să arăt oamenilor, turiştilor care vin să ne viziteze, un oraş exact aşa cum este el, necosmetizat, nepregătit pentru alaiuri, sărbători şi parade menite să distragă atenţia de la realitate.

Aici am folosit cuvintele. Aici poţi vedea un fotoreportaj cu 225 de fotografii care fac cât o carte de istorie, realizat de 9 oameni cărora le pasă, de oraş, de viitor, de starea naţiunii, de orice. Ne vedem când ne-ntâlnim în postura de Turist Rătăcit. Arată-ne ce să fotografiem sau dă-te la o parte din calea noastră!

Simbol Hunedoara

Pagina de Facebook a Turistului Rătăcit.

2 Răspunsuri la Turist Rătăcit de Ziua Mondială a Turismului

Ce mai poţi să spui?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Despre Urieş

Blogger, web designer, fotograf. Pasionat de fotografie, filme, calculatoare. Călătoresc cât de mult pot. Scriu şi citesc cu plăcere. Cea mai citită revistă: PhotoMagazine. Cel mai vizionat film: Gladiator (2000). Fotograful preferat: Andrzej Dragan. Aşteptări de la viaţă: n-am, prefer să mă aştepte ea.