18 iun. 2013
  |   10 Comentarii

Vise marete si arta de a le ingropa

Care este visul tau cel mai maret? Ai auzit vreodata de asa ceva? Nu sti ce inseamna asta? Pai de ce nu sti? Visele sunt utopii sau idealuri pe care sa le urmam in viata? Ai visat candva ca iti doresti un castel dar ai zambit la ideea ca nu poti avea asa ceva deoarece tu esti un simplu electrician sau o banala vanzatoare la un magazin general? OMULE, tu ai constientizat vreodata ca esti cea mai puternica fiinta de pe pamant? Consideri ca visele nu sunt decat material de interpretat pentru “dictionarele de vise” publicate pe diverse tabloide si portaluri de stiri despre crime si alte tampenii de genul acesta? Off!

Am intrebat multi oameni daca au sau daca au avut un vis maret, ceva la care sa viseze cu ochii deschisi. Foarte multi au ras sau zambit, apoi mi-au spus: ce intrebare tampita! Un vis maret pe care sa-l urmezi, sa-l transformi in telul tau suprem in viata devine altceva. Daca ii dai un nume, daca il constientizezi si il transformi intr-un plan, cu termene precise, cu reevaluari periodice, cu metode clare de indeplinire a pasilor, cu planuri de rezerva in caz ca esuezi, fara scuze ieftine si populare, vei incepe sa te focalizezi pe ceva ce te va anima mai mult decat orice. Nu va mai conta ca afara ploua, ninge sau este foarte cald.

Cum sa-ti omori visul inca din fasa?

Foarte multi oameni isi dau seama de multe ori ca si-ar dori ceva ce nu au, foarte tare, insa automat, asa cum i-a modelat si sistemul, reduc totul la posibilitatile lor actuale. Adica, daca isi doresc hotel cu 10 etaje si veniturile lor actuale sunt de marimea unei cutii de chibrituri aproape instantaneu vor vedea doar o simpla cutie micuta in palma lor.

Vise ingropate

Fiecare om are vise, atat noaptea cat si ziua, atunci cand dorm sau cand mintea lor vad ceva care se naste din simturi speciale. Dorintele noastre capata diverse forme iar noi le urmam sau le ucidem din fasa in functie de cat de tare suntem posedati de ele. Exista miliarde de cimitire imaginare in care sunt ingropate visele oamenilor, vizitate frecvent doar pentru depunere de flori si coroane in amintirea a ceea ce candva a fost doar o strafulgerare, o viata scurta cat a unui fluture.

Nu te lasa sedus de renuntare

Cotrobaie adanc in mintea ta, intra cu bocancii daca este nevoie, cauta visul care te face sa simti ca vibrezi si pune-l pe masa in fata ta, pe hartie lucioasa, de calitate, doar este visul tau. Daca este ingropat, scoate-l afara, sterge-l, fa-l sa luceasca ca la nastere si pune-l pe un soclu de granit, nu fi zgarcit, candva iti vei multumi singur. Apoi incepe sa stabilesti reguli, pedepse pentru scuzele tale ieftine, pasi marunti de urmat catre pasi mari. Stai cu tine de vorba pana te nervezi la maxim, nu iti lasa Eu-l s-o ia razna cu explicatii pe care le-ai auzit la vecinul sau la prietenul tau cu venituri de 800 de lei, care te suna doar de Craciun si Paste.

Cauta metode pentru a-ti indeplini visul ca si atunci cand ai cautat disperat solutii sa platesti tratamentul vreunui parinte, ca si cand ar trebui sa cauti rezolvare la situatia in care te-ai trezit fara acoperis deasupra capului. E greu, stiu, si vei avea mari probleme cu esecurile. Nu vei reusi sa faci tot ce ti-ai propus, dar sa te intorci la cimitir pentru a-ti ingropa visul nu este o solutie. Sti care este cel mai usor lucru din lume? Iti spun eu: sa renunti! Dupa ce ai renuntat te vei relaxa, dar te vei afla din nou in situatia in care erai cand ai pornit la drum. Asta va durea, nu atunci, dulceata renuntarii la eforturi va fi mai puternica, dar te vei trezi foarte curand si ce vei simti nu iti va placea. Iar daca nu ma crezi pe mine exista o singura cale sa te convingi, sa incerci.

Satura-te sa te tot saturi

Satura-te sa te tot saturi, nu te mai tot plange ca altii nu fac ceva pentru tine, ca nu ti se ofera nimic si ca norocul nu vine la usa ta sa zica bucuros ca ti-a adus un milion de euro. Pune rapid mana si stabileste care este visul vietii tale, vizualizeaza-l, da-i o forma, contureaza-l, fa legaturi si corespondente cu el. Apoi stabileste ce trebuie sa inveti nou pentru a putea sa incepi sa mergi in directia visului tau, constientizeaza si scrie pe hartie fricile care te pot tine pe loc, stabileste termenul in care vrei sa se intample marea schimbare si pleaca la drum, nu maine, azi… ieri daca se poate. Viata e scurta si se scurteaza tot mai tare, timpul nu te asteapta si nici nu se intoarce inapoi pentru tine.

Eu cred ca exista trei categorii de oameni pe planeta. Toti au esecuri si toti primesc la un moment dat o lovitura puternica de la viata, care nu este decat o lectie de invatat. Prima categorie de indivizi este cea care lovita fiind se ridica rapid de jos, isi ia notite si pleaca mai departe. A doua este plina cu oameni care dupa ce primesc lovitura se ridica si merg inainte, facand mereu si mereu aceleasi greseli. Oamenii din ultima categorie sunt cei mai multi, loviti de esecuri si dezamagiri cad, privesc nauciti in jur pentru a nu fi vazuti de cineva, apoi fug si se ascund pana la sfarsitul vietii, fara sa mai faca nimic pentru ca nu mai vor sa fie loviti de lectiile vietii, devin niste anonimi prin excelenta.

Am intalnit candva un om care mergea pe calea indeplinirii visului sau maret, un inversunat, un om in privirea caruia se vedea faptul ca se saturase sa mearga la cimitir sa tot puna flori pe mormantul visului sau. Stii ce isi dorea? Sa pescuiasca in cele mai renumite crescatorii si balti de peste din lume. Ciudat? O fi, insa omul isi urma visul, facea ceva zilnic eforturi remarcabile pentru asta.

Cherie Carter-Scott scria candva urmatoarele chestiuni foarte simple, reproduc:

1. La inceput vei primi un corp, care va fi al tau pe viata.
2. Toata viata vei invata lectii.
3. Nu exista greseli, numai lectii.
4. Viata iti va prezenta o lectie pana o vei invata, deci lectiile se vor tot repeta.
5. Procesul de invatare nu se va termina niciodata, nu exista moment in viata in care sa nu existe o lectie de invatat, daca esti viu pune mana si invata.
6. Cand un “acolo” personal devine un “aici”, veti obtine un alt “acolo”care va arata din nou mai bine decat “aici”.
7. Altii sunt doar imaginea voastra in oglinda.
8. Ce faci cu viata ta depinde numai de tine.
9. Raspunsurile tale exista in tine.
10. Vei uita toate astea.

Draga cititorule sper ca te-am pus pe ganduri. Prin urmare te intreb: din ce categorie de oameni faci parte? Unde sunt visele tale, la gunoi, la cimitir sau pe hartie sub forma de planuri, schite, obiective? Inainte sa-mi raspunzi mie, stai de vorba putin cu tine.

10 Răspunsuri la Vise marete si arta de a le ingropa

  • Ce spui tu este frumos si motivant.

    Dar nu ma pot opri sa nu ma intreb: oare cine e mai fericit, cel care cauta sa atinga un vis maret si se lupta pentru el viata intreaga, uneori fara sa il atinga tocmai pentru ca si-a propus mai mult decat il pot duce propriile puteri, sau cel care se bucura din zece lucruri marunte si mai usor de atins?

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Dana, un vis maret este acea stare speciala care te face sa te dai jos din pat oricand si sa faci ceva ce iti doresti sa faci. Traseul spre visul vietii nu trebuie sa aiba momente de nefericire, desi nu este posibil asa ceva. Si intr-un caz si in altul esecurile, problemele si frustrarile vor fi la tot pasul, depinde de noi ce atitudine avem fata de ele. Daca te mltumesti doar cu lucrurile marunte vei trai la scara mica, momentele tale de bucurie vor fi pe masura. Daca tinzi spre idealuri mari, si rasplata ta va fi tot pe masura. Ai incercat? 🙂

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Lucrurile nu sunt chiar așa de simple ca în teorie (care este frumoasă de altfel). Te-ai gândit că pentru fiecare om vis măreț ar putea însemna altceva? Că nu avem cu toții aceeași unitate de măsură a visurilor?
    Uneori nu este sănătos să te duci la vânătoare de vrăbii cu tunul. Iar visatul neînsoțit și de un dram de realism, nu cred că aduce beneficii prea mari. Prefer politica pașilor mărunți. Și asta nu înseamnă că trăiesc la scară mică. Și nici că reușitele și bucuriile au fost minore. Mă iartă, dar anumite lozinci din manualele de Dezvoltare personală mie nu îmi spun nimic. Nu contest faptul că unora le-au fost de folos, dar încă nu am văzut cu ochii mei exemplul potrivit. Cunosc însă destui oameni care, pas cu pas și cărămidă cu cărămidă, și-au clădit o cale plină de succes.

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Sonia, atunci cand pui ceva in practica, automat este vorba de ceva real, iar visatul cu ochii deschisi nu inseamna intotdeauna imaturitate, de acord? 🙂 Manualelele de dezvoltare personala nu iti spun nimic? Hai sa-ti dau un exemplu cat se poate de realist, intalnit frecvent si de tine: trezit zilnic la ora x, plecat la slujba, ajuns acolo, facut ca muncesti, pleci, intri la platit facturi, te bagi si la cumparat de-ale gurii, mai poposesti cu o vecina in fata scarii, gata, ai ajuns acasa. Cata fericire, cat rasfat, cata bucurie, totul a revenit la normal, adica la ceea ce ai lasat dimineata acasa. Sa mai spun? Te intreaba cutarescu despre pretul cepei si a rosiilor din piata, ii raspunzi, asa cum poti. Un telefon te anunta ca tre’ sa mergi la mama sa vezi de ce nu mai porneste masina de spalat, nu ai timp ca trebuie sa pregatesti pachetul de scoala al copiilor. Deja e noapte si adormi in drum spre perna… 🙂

      Gata, sa facut din nou dimineata, pleci din nou pe acelasi drum, spre slujba ta, adica prin santul facut zi de zi de la un punct la altul. A trecut o saptamana, doua,o luna, un an, un deceniu. Iti place ceea ce faci? Super, continua.

      Tot ce am scris mai sus nu face referire la tine, Sonia, sper ca intelegi. Legat de ceea ce mi-ai scris tu consider ca mi-ai dat dreptate, insa intr-un mod diferit de cel pe care il asteptam.:) Succes la bucurii, realizari si tot ce vrei tu.

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Stai liniștit, am prins ideea, știu că nu la mine te refereai. Și da, pe alocuri ai dreptate. Dar nu este totul în alb și negru.
      Și eu visez cu ochii deschiși (uneori, recunosc, chiar și nerealist), și eu îmi fac planuri, nici mie nu îmi place să stau cu mâinile în sân și să mă lamentez. Și sunt o optimistă incurabilă. Dar… o să fac în continuare și pași mărunți (mai ales acolo unde pământul mi se mișcă sub picioare) și o să refuz să mă pedepsesc pentru micile slăbiciuni. Sunt om, nu un roboțel perfect.
      Am scris despre dezvoltarea personală și despre lucrurile care mă fac să nu am încredere în ea pe blogul meu. Articolul se numește „Succes?” (nu-mi permit să dau link). În rezumat ideea este următoarea: unii câștigă bani speculând slăbiciunile noastre și vânzând rețete care nu sunt aplicabile fiecărui om la fel.
      Până la urmă, poate nu este important pe ce cale mergem atunci când vrem să ne împlinim visurile. Important este să dorim să le împlinim și să muncim pentru asta.
      Succes și ție, oricare ar fi visul tău.

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Multumesc pentru urari, Sonia, dau fuga sa vad ce imi spui despre Succes. Numai bine si tie.

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Am visele doar in cap ca-i mai sanatos. Pana la realizarea lor…cred ca mai e drum lung. Nu stiu de-mi va ajunge viata, asta e problema. Caci vise am pentru trei vieti. Poate nu-s in cea mai fasta perioada a vietii personale dar asta nu ma impiedica sa visez. 🙂
    Pe de alta parte inca sunt uimita de cate usite, portite mi-a oferit viata si activitatea bloggeristica…pe care, ca sa fiu sincera, n-am visat-o vreodata. Am facut blogul din considerente foarte personale si destul de greu de inteles. La ce am ajuns…sunt si eu uimita. Zi de zi.
    Am vrut sa ajung la faptul ca, uneori, nici nu e nevoie sa visezi. Daca e sa se intample si astrele se aliniaza cum trebuie, lucrurile se petrec. Pur si simplu. 🙂

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Visele nu costa bani, dar nici nu e bine, daca le avem, sa le lasam la voia intamplarii. Cred ca devine mai interesant atunci cand facem ordine in ele si stabilim si o lista de prioritati. Legat de blogul tau spun ca e ok, tine-o tot asa, cu siguranta iti va aduce si alte satisfactii si oportunitati.

      O zi corespunzatoare. 🙂

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

  • La vise ma pricep cel mai bine. In vis fug cel mai ades cand vreau sa am lumea mea, cand lumii reale nu-i gasesc inteles.
    Nu este vorba despre visul-material.Pentru astea mi-a trebuit sa nu las dorinta sa-mi zboare prea departe, am pus in joc gandul pozitiv, mi-am dorit intens, cu ardoare si chiar le am avut aproape pe toate.
    Pentru sufletul meu nu a functionat o anume reteta, visam perfectiunea pe cand eu insami eram imperfecta.
    Si iar ma duce gandul la Eminescu, cu al sau citat adevarat-“Oamenii se impart in doua categorii: unii cauta si nu gasesc, altii gasesc si nu-s multumiti.”
    Si eu sunt …om.
    Sa ai o zi frumoasa, cu duminica in suflet!
    P.S.- orice am ingropat…cuvinte, taceri, ras farimitat, dureri, un gand nezis…dar niciodata, niciodata nu am ingropat un vis.

    Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Nu trebuie sa abordam retete universale pentru a ne indeplini visele, ci trebuie doar sa ne gasim formula potrivita noua. Maya, daca ai reusit sa nu-ti ingropi visele, felicitari, continua, daca dai gres, ridica-te, continua.

      Duminica faina si tie.

      Îţi place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

Ce mai poţi să spui?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Despre Urieş

Blogger, web designer, fotograf. Pasionat de fotografie, filme, calculatoare. Călătoresc cât de mult pot. Scriu şi citesc cu plăcere. Cea mai citită revistă: PhotoMagazine. Cel mai vizionat film: Gladiator (2000). Fotograful preferat: Andrzej Dragan. Aşteptări de la viaţă: n-am, prefer să mă aştepte ea.