Azi, o furnică, era rătăcită la mine în palmă

M-am dus, prea de dimineață, hotărât, să ocup balconul. Eldar Mansurov, ie deșteptăciosul anticamerei mele. Mi-a ursitat definitiv pianul și tot ce presupune el.

Ce se întâmpla în balconul meu. O furnică, da, se învârtea, confuză, se afla pe perdea, apoi, pe palma mea. Căuta un loc, să se odihnească. Cu un picior rupt, chema ajutor, fără zarvă mare. Singură. Nici una dintre suratele ei nu erau acolo. Se simțea părăsită? Cine să-i acorde ajutor unei furnici? Restul fie erau moarte, fie urmau să fie moarte.

Nu știa în care direcție s-o ia. Nu recunoștea nimic. Totul era diferit. Palma mea, care era inofensivă devenise pentru ea un pericol. Se simțea izgonită. Nu înțelegea, își căuta cumva greșeala.

o tragedie?

multe alte miliarde de furnici nu-i duc dorul

furnica mea a supraviețuit, pentru că nu m-am născut să ucid furnici

s-a învârtit în palma mea, mare, căuta un loc, un refugiu

nu agresa, nu striga

rănită, probabil, obosită, chiar, se străduia să învingă

nu a renunțat, și-a găsit un loc, la un moment dat, și s-a odihnit, decisă să o ia de la capăt

în palma mea, până când am redat-o naturii

Cum s-a comportat furnica mea? O găsești aici.