Bă, da chiar va-ți tâmpit, ce dracu aveți mă cu cucuveaua aia?

Îi cântă. Cucuveaua aia îi tot cântă. Păi ce dracului să facă? Și cucuveaua cântă. În felul ei. Dar tu ce auzi? Numai cucuvele, zici că te-o cuveitizat manelistopakistanezii. Cucuvelele cântă. Da. Nu a moarte. Cântă. Își spun oful. Cucuvelele. Cântă, zic ceva. Zic și ele ceva în lumea lor.

Sau covid vine de la cucuvea? Nu m-aș fi gândit. Dar mă mai gândesc. Tehnic vorbind, cucuveaua e totuși o pasăre care cucuvește. Mor mulți atunci când cucuvește, cucuveaua, dar nu din cauza ei. Dar parcă se întâmplă. Mor ăia că așa trebuie. Sau nu trebuie. Ideea e că mor, că ceva, că cumva, dar nu de la cucuvea. Că nu cucuveaua oprește inima cuiva și nici toamne sau hoartea. Mor oameni.

Hai, o dăm în cucuvele

Că așa mor oamenii. Eu nu vreau să pakistanez sau să indoneziez, că oamenii, oricum, mor, ei, oricum, mor, dar nu de cucuveism. Nici de cuveit, nici de covid, nici de cuveitisme. Că cucuveaua cântă, oricum, chiar dacă mor, sau nu, oameni. Înțelegi?

Cum dracului să mori din cauză că cucuveaua cântă?