Despre un blogger de succes si dezmatul din online

Unii isi fac blog sa fie si ei numiti bloggeri, altii scriu in online pentru a se descarca emotional si isi spun scriitori si/sau bloggeri, altii isi fac blog pe blogspot ca-i mai ieftin si apoi au pretentii de bloggeri de succes, altii spun ca nu-i intereseaza sa fie de succes, desi recunosc ca le-ar conveni sa faca bani din blog, altii cred ca blogosfera e o alternativa la tabloide si ziarele de scandal. Multi, dar foarte multi vor succes ca si blogger si incearca sa obtina asta prin copierea la indigo a unor indivizi consacrati deja in aceasta industrie.

Am lansat o provocare pe Blog Power, trantind pe masa urmatoarele intrebari: Vrei sa devii un blogger cunoscut in blogosfera romaneasca? Cum procedezi? Ce insemna pentru tine sa fii blogger? Jurnalistii consacrati pot fi de succes si in online? Si daca tot v-am provocat neaparat trebuie sa va spun si parerea mea. Si o fac nu pentru ca asa se face, ci pentru ca asa vreau, pentru ca bunul simt ma obliga sa fac asta si pentru ca cel putin acest drept il mai am in tara asta.

Deci, asa cum spuneam in ultimul rand de mai sus, exista libertatea de expresie, deci implicit libertatea de a te considera exact asa cum crezi tu ca esti. Prin urmare, oricine are dreptul sa se creada un exemplu de succes sau insucces, sa scrie, sa se considere blogger sau scriitor, sa fie prost, sa injure, sa faca dezmat in online, sa fie caustic, sa se supere pe altii sau sa ramana impasibil, sa dea sfaturi, sa se dea specialist sau nu in blogosfera sau in SEO, sa scrie liber sau dupa reguli, sa fie modest sau lipsit de modestie, sa isi doreasca succesul sau anonimatul. De acord?! Ca nu are neaparat dreptate asta este cu totul altceva.

Succesul il regasim in foarte multe domenii si uneori il acceptam, alteori il blamam, desi in intimitatea noastra ni-l dorim cu totii. Asadar, oameni de succes gasim si in blogosfera, pe unii ii admiram, pe altii ne straduim macar sa-i ignoram, desi ei sunt incontinuare acolo, la fel ca si noi. Si stim sau uitam uneori ca succesul vine dupa multe, multe esecuri sau insuccese, dupa multe caderi si repetari, dupa ce rabdarea ne-am calit-o si dupa ce am invatat sa facem si ce nu ne place. Daca la prima cadere ramanem jos, adio succes.

Unora nu le place sa fie populari, desi isi doresc sa fie bagati in seama, iar cand devin ceva mai mult sunt jenati. Blogosfera romaneasca este diferita de cea americana, in primul rand pentru ca noi suntem inca la inceput, pentru ca pe de alta parte suntem mai bine platiti pentru publicitate, pentru ca bloggerul american deja umbla la fineturi, in timp ce noi sculptam inca structura de rezistenta.

In aceasta piata exista cateva mii de oameni care detin un blog, deci sunt bloggeri, adica sunt proprietari de blog, nu-i asa? Unii sunt anonimii desavarsiti, altii sunt un fel de exemplare ideale care fac doar copy-paste, altii sunt populari doar in cercurile lor de prieteni, unii sunt cautati numai de alti bloggeri, iar cativa sunt cititi atat de alti bloggeri, cat si de multe alte persoane care nu au pagini virtuale pe internet. Pe cei din urma eu ii numesc lideri de opinie si bloggerii de succes din online-ul romanesc.

Da, vreau sa devin un blogger cunoscut, de succes

Ce fac pentru asta?

1. Invat de la unii ca Seba sau ca Dojo, de la ce-i de succes, dar si din greselile celor care doar se cred cu succesul in brate;
2. Nu consider nici o clipa ca stiu tot, imi recunosc greselile si invat din ele, imi autocritic mereu si mereu blogul personal, pentru ca eu trebuie sa fiu cel mai atent cititor al meu;
3. Imi creionez mereu o cale spre succes naturala, nu prefacuta, nu care sa ma faca sa nu fiu eu, nu una de care sa-mi fie rusine, nu una artificiala, care sa se poata prabusi la orice adiere de vant;
4. Ii respect pe ce-i din varf, ii citez uneori si stau aproape de ei, pentru ca nu pot sa invat sa fiu de succes in blogosfera decat de la cei care au dovedit deja ca pot face asta;
5. Imi desfasor activitatile fara sa folosesc indigo sau xerox, pentru ca asa cum am mai spus-o vreau un succes original;
6. Ma antrenez sa nu-mi fie rusine cu stilul meu de scris si constientizez tot timpul ca sunt altii care scriu mai bine, insa stiu si ca eu personal pot scrie si mai bine, prin autoeducare, prin autocizelare;
7. In casa de oaspeti, adica pe blog, fac mereu curatenie, sterg praful, aranjez si rearanjez lucrurile, fac mereu si mereu mici analize, scrisul, continutul, este cheia, dar conteaza si straiele, fata de masa, daca geamurile sunt sterse sau paianjenii au acaparat totul;
8. Nu imi este rusine sa imi fac public numele, imi asum raspunderea a tot ceea ce scriu, primesc atat suturile cat si laudele, nu ma supar tare si nici nu ma umflu in pene, iau totul ca atare si invat cate ceva din orice;
9. Nu scriu dupa reguli decat daca vreau, incerc sa-mi definesc singur stilul de scris, nu-l oblig pe google sa ma ridice la ceruri in mod artificial, nu ii atac pe altii decat daca sunt provocat;
10. Imi caut mereu raspunsuri la sase intrebari esentiale pentru a fi de succes ca blogger: cine, ce, unde, de ce, cand si mai ales cui ii pasa?;
11. Caut sa fie mereu un echilibru aproape perfect intre ceea ce vreau sa scriu si ceea ce cred ca le-ar place altora sa citeasca, uneori nu reusesc, insa reincerc din nou si din nou;
12. Scriu, scriu si iarasi scriu, si am asteptari ca la un moment dat sa fiu citit, recitit si iarasi citit de cat mai multi vizitatori, carora mi-am impus sa le respect parerea atata timp cat se incadreaza in limita bunului simt;
13. Nu accept sa ma vand pentru advertoriale de trei lei, nu caut solutii de monetizare care sa micsoreze importanta textului, iar ceea ce expun pe blog vreau sa fie simplu, veridic si autentic;
14. Folosesc un limbaj simplu, pe intelesul tuturor, cu mici exceptii, cand poate situatia impune un text mai sofisticat sau mai tehnic;
15. Incerc sa creez sectiuni speciale si sa ofer ordine cat mai multa, astfel incat vizitatorul meu sa nu se incurce in bulendrele din casa mea;
16. Imi promovez blogul prin metode simple, naturale, nu doresc trafic umflat, inaltari temporare sau PR de scurta durata, un blog care creste mai incet este mai rezistent decat unul care a crescut intr-o zi cat altii in sapte;
17. Un blogger de succes este, asa cum spuneam, un formator de opinie, un lider uneori, pe care oamenii isi doresc sa-l urmeze, prin urmare ceea ce spun si scriu vreau sa fie corect si util;
18. Ajut si pe altii daca o pot face, in limita lucrurilor simple si a celor care nu-mi consuma mult timp;
19. Urmaresc si analizez statisticile.

Ce insemna sa fiu blogger?

• Sa imbin utilul cu placutul;
• Sa obtin libertatea de a ma bucura de frumos si de hobby-urile mele;
• Sa exersez placerea de a scrie;
• Sa obtin avantaje materiale din scris;
• Sa imi largesc cercul de cunostinte si prieteni;
• Sa invat sa comunic;
• Sa invat o meserie noua;
• Sa exersez uneori starea absoluta de a nu face nimic;
• Sa am satifactia ca sunt util cat mai multor oameni;
• Sa fie apreciat omul din mine si datorita blogului meu;
• Sa am un blog curat, usor de citit, continut mereu proaspat, cu cititori constanti si cu pareri pertinente venite de la vizitatorii mei;
• Sa respect regulile bunului simt;
• Sa recunosc ca nu pot fi subiectiv ca si blogger;
• Sa imi cunosc limitele.

Foarte putini jurnalisti din offline sunt de succes si in online

De ce? Pentru ca mediul online este altceva, sunt alte reguli, nu exista sefi care sa-ti impuna directia editoriala (lucru care pentru foarte multi reprezinta o problema), iar succesul care il aduci cu tine din offline nu se pune. Pentru ca asa cum a spus-o si omul zoso, in blogosfera cei de succes au inceput de jos, ori daca tu vii ca si ziarist cu succes in spate din afara asta inseamna ca tu nu esti de succes la fel ca cel ce a inceput aici de jos, pe branci. Bloggeritul nu inseamna intotdeauna si dezmat, asa cum cred unii. Asta cred eu despre acest subiect. Punct.

Au acceptat provocarea mea si ei: A fi blogger, Blogger de succes, Blogger de succes?.