Cum să fac? Mă strădui. Mi-am călcat și pantaloni. Desigur, că nu port fuste. Câtă logică. Acum mi-e rău. Și umbrela să futu. Salteaua parcă-i proastă, se ocoși cumva, cinci ani, parcă, trecură, șlapii parcă-s bolnavi. Tastele parcă scriu singure. Femeia aia parcă s-o dilit. E patru ceasul.
Cum să faci ceva din obligație, să te supui unui supliciu pentru că vrei ca viața asta să-ți fie mai faină? Viața e faină prin definiție. Nu trebuie să faci ceva ca ea să devină mai faină. Cum să spui că trei de e un mare nu patru de.?
Oamenii se cred supremi. Ai observat? Se ignoră unii pe alții crezând că supremația lor e mai divină decât a altora. Îmi plac orele mici, din noapte. Sunt suave. Au un ceva coleric și liniștit totodată. Nu vrea să ploaie? Mi-am promis că plec când ploaie.
Da, în nemernicia mea supremă, am încercat. Am fost testat. Cerut, crezut că sunt cretinoid. Îmi scriu părerea. Cezar mă cercetează. Doi morți și trei tâmpite, atât văd eu la moartea unui eu, de-al meu. Desigur, o să spui că m-am dilit.
Ce mai poţi să spui?