Dă Florii am uitat să spun la mulți ani, cer iertare, aveți, cumva, dreptate
La o cafea, pe camera telefonului, am fost muștruluit că nu am spus la mulți ani de ziua Floriilor. M-am simțit cumva. Și d-an-pulea și plin de mine, de cum… Citeşte articolul
Bolojan și merele de aur, lecția dură a administrației cu bisturiul
Ilie Bolojan a devenit, fără doar și poate, un simbol al administrației locale din România. Nu pentru că ar fi inventat vreo filozofie nouă a guvernării, ci pentru că a… Citeşte articolul
Suntem ocupați sau doar pierdem timpul mai organizat?
Nu suntem atât de ocupați pe cât spunem. Suntem doar mai bine organizați în a pierde timpul. Toată lumea zice, n-am timp, sunt foarte ocupat, nu mai pot, am prea… Citeşte articolul
I-am spus că locuința mea e sărăcăcioasă, adică am fost sincer
Sunt momente în viață când un simplu adevăr spus din inimă cântărește mai mult decât toate podoabele lumii. „I-am spus că locuința mea e sărăcăcioasă” – o propoziție aparent modestă,… Citeşte articolul
Ura românilor față de propriul popor – o rană veche, mereu redeschisă
Puține popoare vorbesc despre ele însele cu atâta asprime precum o fac românii. Ne criticăm între noi cu o înverșunare care, de multe ori, depășește orice judecată lucidă. „Românul e… Citeşte articolul
Ești util, să faci ceva, să aduci un tva la planetă? Cum?
Te trezești dimineață, seara nu se pune, acum, tardiv totul. Te enervezi, în prima fază. Apoi începi. Nu-ți găsești chiloți, ruj, șosete, te izbești de partener, parc-ai vrea o gură… Citeşte articolul
Când moare mama, oricui, pacea nu-i pace
Cum înțelegi un om căruia îi moare mama? Mama, femeia aceea i-a dat oxigen, sânge, speranță, uneori. Mama îi prima înviere și prima pace, întâia liniște noaptea, prima apă, primele… Citeşte articolul
Privirea din tablou
Acest articol este o declarație de dragoste, a doua din viața asta, și te rog să o tratezi ca atare. Personajul principal e o străină, o furtună care și-a epuizat… Citeşte articolul
Vorbe din prosopul tău cu sânge și din nopțile de după (7)
Din respect pentru viață, încerc, cumva, să renunț la doliu. Prea mă zdruncină. Prea mă obosește. Îți plâng. Te plâng, încă, te voi plânge mult, Cezare, cu poticneli, cu mulți… Citeşte articolul
Încă puțin de oxigen
Trecură niște ani. Nu mulți. Poate vreo doi, din ultimii, i-am cucerit mai greu. Nu-i plâng și nici nu-i regret. Doar îi pun la socoteală. I-aș repeta, dar nu așa.… Citeşte articolul
Abonează-te la blog prin email, gratis
Susține blogul
Dacă îți plac articolele mele, poți susține blogul măcar cu o cafea și-o pizza☕
Ai ales: 50 lei
IBAN:
RO22RZBR0000060025625457
Titular: Urieș Traian
Mențiune transfer: Donație blog - 50 lei
Despre fotografie
