Exista in viata fiecaruia cateva obiecte din casa pe care le baga in seama cel mai mult si alte cateva pe care le ignora aproape cu desavarsire, desi le pastreaza. Nu ai aprofundat niciodata aceasta chestiune? Eu am inceput sa observ asta din ce in ce mai des si chiar m-am intrebat: la ce naiba mai pastrez agenda aia veche de acum 10 ani, care nu mai are nici o fila libera pentru scris si pe care am pus mana doar s-o mut de colo-colo? Pentru ceva ce am scris in ea si cred ca este valoros, desi nu mi-a folosit la nimic timp de 10 ani? Oare?
Mi-am propus ca in acest articol sa realizez un top al celor mai ignorate obiecte din casa si altul cu cele mai obsesive. Nu va invit sa postati la comentarii un top 3 al celor mai inutile lucruri din casele voastre pentru ca sunt sigur ca nu o s-o faceti.
1. O rindea veche de lemn, ramasa de la tatal meu, pe care eu personal am folosit-o doar o singura data de cand ma stiu. Cred ca s-a plictisit de moarte aceasta unealta, nefiind bagata in seama atatia ani.
2. Un magnetofon Kashtan, functionabil ultima data, care zace saracul inghesuit intr-un colt de debara, prafuit la interior si nebagat in seama de habar n-am cati ani. L-am cumparat acum multi ani, cu 425 de lei foarte vechi, de la o consignatie, la mana a doua, pe care l-am carat pe la chefuri, l-am sters si reparat, i-am reglat capul de redare si de inregistrare, si acum il ignor cu toata fiinta mea, desi el m-a slujit bine ani buni de zile. Nu m-a intrebat nimeni daca am asa ceva, deci ramane la mine, ignorat.
3. Un teanc de vreo 4 mini agende de prin ’98, in care am foarte multe numere de telefon de la persoane publice si politicieni, numere de celular care pe vremea aceea erau in format 094…., si pe care le-am strans deoarece inca mai practicam meseria aia in care cica esti numit jurnalist. Pe agendele alea le mai deschid din cand in cand si ma amuz de felul cum mi-am ordonat in ea pretioasele numere de telefon. Ete na, altceva nu am ce face cu ele, dar le tin.
4. 300 de casete audio, de pe vremea casetofoanelor, cu muzica inca redabila, care stau inghesuite intr-o cutie din debara de peste 10 ani.
5. O coada de mop pe care o tot plimb dintr-un loc intr-altul, pastrata in caz ca am nevoie de un update la actuala coada de mop, care sta incapatanata si nerupta de circa doi ani si ceva.
6. O pereche de tenesi cu care mergeam la sala, rupti, pe care am zis sa-i pastrez pentru un fotbal sau alte activitati adiacente (zac nebagati in seama de vreun an si ceva, ca intre timp mi-am luat altii).
1. Tronul de la baie, in termeni moderni ii spunem WC, deoarece la el alergam in fiecare dimineata, seara, noaptea uneori, cand ne ies ochii din cap cat cepele atunci cand il luam in brate ca sa dam la rate, cand avem impresia ca stand pe el o sa fim mai intelepti etc. Traim vremuri c…cioase rau si asta cred ca o stie toata lumea, prin urmare pozitia fruntasa in acest top o ocupa domnul wc.
2. Oglinda de la baie, in care ma uit foarte frecvent sa fiu sigur ca nu m-am ratacit.
3. O pereche de adidasi marca Reebok, spre care ma indrept tot timpul cand dau sa ies din casa, desi ma infranez cu greu stiind ca de ma incalt de doua ori cu ei voi purta dupa mine doua picioare care put ca niste sconcsi. Ma simt bine cu ei, deci sunt posesivi.
4. Televizorul, il pornesc desi nu ma uit la el, il ascult desi nu aud nimic, iar cand il privesc sigur ruleaza filmul Gladiatorul sau Morometii, filme redate mereu si mereu de pe Dvd Player, fara reclame agresive in pauzele de mers la domnul wc.
5. O lingura mare din inox, preferata cu care duc la gura supele, ciorbele si alte lichide ce se preteaza a fi sorbite din lingura. O plac pe acea lingura ca e mare si nu ma obliga sa duc mana la gura de o mie de ori pana dau gata un polonic de ciorba.
6. O bucata de piele de oaie, care inca poarta lana oitei pierdute, pentru care ma bat in fiecare seara cu ciobanescul, da, pentru ca eu vreau sa-mi tin picioarele pe ea si el pentru ca doreste sa stea tolanit cu toate cele 35 de kilograme capatate pana la varsta de 7 luni. Avem totusi o regula, care ajunge primul la ea devine stapan pe ea o perioada limitata de timp.
Acuma, va intreb si ma intreb: daca unele obiecte nu ne sunt utile o luna, doua, un an, de ce le mai pastram? Eu cred ca toate lucrurile ce nu ne mai trebuie, ce nu-si mai au rostul in viata noastra, ar trebui sa le dam in stapanire altuia sau sa le dam la reciclare. Apropos, in geanta de scule am o periuta de dinti, veche si aia de cativa ani, o folosesc, din cand in cand, desi nu la prea multe activitati, dar o tin. Cred ca am s-o arunc, totusi, ca nici de spalat pe dinti nu mai e buna.
Uite că nu m-am gândit până azi, așa că imediat am trecut la făcut ochii roată prin casă.Și eu care credeam că nu mă încarc de lucruri inutile, am găsit: 1-set de mici ceșcute chinezești-nu le-am folosit niciodată, nici nu este complet, măcar. 2- una pereche ochelari de soare, nici ăstia folosiți, nu au dioptrii.3-o sacoșă cu ciorapi desperecheați, în speranță că întro zi le voi găsi perechea.4-o altă sacoșă cu tot felul de cabluri, mufe, cleme, care habar nu am la ce trebuiesc, dar dacă sunt or fi ele pentru ceva, 5-clame pentru păr lung dintro vreme când aveam așa ceva. 6-Rochița de la balul de absolvire sau așa da, asa, nu… câte or mai fi, nu îndrăznesc să mă uit în poșetă…
Acum sa trecem la utile…păi dacă nu sunt inutile înseamnă că-mi trebuie, nu?
1-Pernuța mea cu care dorm în brațe. Nu plec niciunde fără ea. 2.Scărpiniciul, nu stii ce-i ăla?E o mânuță de lemn.3-Setul de chei…de la vecina, preventiv. 4.Cana mea de cafea, aia cu I love you,5-Rujul pentru amanți, nu zâmbi insinuant…înseamnă că nu se ia pe vreun guler, tricou sau obraz.6-Glucometrul pe care-l folosesc cu-n mare sentiment de vinovație, ce-mi sterge urmele satisfacției după ingerarea a patru savarine.
Or mai fi, mi-ai dat de gândit.
Faptul ca ai un ruj special m-a facut sa zambesc, desi sunt perfect de acord cu acest obiect. Iar in ceea ce priveste ciorapii desperechiati iti propun sa-i arunci … sau sa-i pui langa tomberon, poate ii gaseste altul care are acelasi model, dar tot desperecheati… 🙂 Si… mai cauta, cine stie peste ce mai dai.
am aruncat tot ce nu știam că mai am. le-am descoperit, sunt ale mele? aruncat. de unele îmi pare rău. de altele am uitat că le-am aruncat