Am iar starea mă-sii, mă sigilez, dar parcă-s iar pe maidanul cu oricum și orișicât

Scriu responsabil. De mână. Cu degetele. Paleolitic și redundant (că tot mi-am făcut azi o prietenă redundantă), mă scobesc la creierul mic și zic, hoo. Mă asfaltează ăștia cu rumeiniăn europarlamentari apăruți peste noapte după scântei încinse responsali la 49 de grade. Celsius.

Moare mâțu, moare adina, cristofor columb o murit. Mai cine să moară? Băh, mor toți? Chiar toți. Mor ăștia la greu și cică Narcos s-o reeditat.

Băh, am găsit o carte, online, Stingeți lunaaa. O fost scrisă de o româncă. Elvețianca asta, româncă de-a noastră, o scris despre un lup, ceva scrieri, puse toate într-o carte care cică o fost sigilată cu responsabilitate la 159 °C.

Mno vezi? Așa se face. Asculți și lupul, că are de spus despre coioți și nu sigilezi oricum.