Am cunoscut cândva o fată frumoasă, corpolentă, isteaţă. Mi-a plăcut de ea din prima clipă. Am vrut s-o cuceresc şi mi-a luat ceva timp, două luni şi ceva. Stătea la câţiva kilometri distanţă de mine dar asta nu mă oprea s-o vizitez constant. Pe vremea aceea nu erau telefoane mobile, messenger, facebook şi alte canale moderne de comunicare la distanţă
Ne scriam foarte des şi astfel s-a înfiripat o relaţie frumoasă. Totuşi, simţeam că încrederea din partea ei stagna. Nu înţelegeam de ce. Am luat-o cu binişorul şi am pus tot felul de întrebări prin care vroiam să aflu răspunsuri la dilema mea. Într-o seară, după vreo 3 luni de relaţie, eram la ea acasă, doar noi doi, părinţii ei erau plecaţi din localitate pentru o săptămână.
Eu aveam 21 de ani, ea doar 19. Eu îmi doream ca în seara aceea să aflu adevărul despre neîncrederea ei şi chiar să facem dragoste. Până în seara aceea ne sărutasem, ne ţinusem în braţe, ne şoptisem deja vrute şi nevrute la ureche. Credeam că a venit momentul pentru mai mult. Când i-am dat de înţeles ce vreau instantaneu am simţit-o speriată şi chiar nervoasă. M-a respins cu blândeţe şi mi-a spus că nu poate să treacă mai departe pentru că are o problemă pe care nu mi-a spus-o.
Fără să cer am primit şi răspunsul la dilema legată de încredere. În urmă cu un an şi ceva, înainte să mă cunoască pe mine, a avut un prieten. L-a iubit, a făcut dragoste cu el şi-a dorit chiar să se mărite la un moment dat. N-a fost să fie pentru că tipul a forţat-o să facă lucruri pe care nu şi-i le dorea. Sex oral, anal şi alte nebuneli. Ea nu a fost pregătită pentru aşa ceva, tipul a preferat s-o ia spunându-i „treci” şi cu asta basta. Pentru că lucrurile s-au petrecut mai mult forţat fata a rămas cu sechele. De aici venea toată neîncrederea şi reticenţa ei. Am înţeles-o. Am început să-mi fac planuri de consolare. Simţeam că trebuie s-o fac să-şi recapete încrederea în ea.
Nu am reuşit. Schizofrenicul pe care îl avusese înaintea mea îşi făcuse bine treaba. De fapt, pentru acel individ femeia nu reprezintă decât o cârpă cu care să ştergi pe jos. Am întrebat-o dacă a fost violată sau doar agresată? Răspunsul ei a fost şi una şi alta. Şi mi-a mai spus că nu s-a dus la poliţie pentru că-i era teamă.
V-am spus întâmplarea aceasta în încercarea de vă face să înţelegeţi ce înseamnă o fată timorată, cu sechele de pe urma unui viol sau a unei agresiuni sexuale. Am simţit pe pielea mea ce înseamnă să ai lângă tine o fată care încearcă să păstreze un bărbat în încercarea disperată de a se vindeca de altul.
Revin la violul de la Vaslui şi spun că o femeie care îşi doreşte sex şi este satisfăcută de ceea ce obţine nu la poliţie va merge să se „laude”, ci la prietena ei cea mai bună. Dacă cei şapte golani au fost aruncaţi în puşcărie pentru acuzaţia de viol înseamnă că fata aceea nu şi-a dorit ceea ce a primit. Înţelegeţi voi ce spun aici susţinători ai golanilor violatori? Înţelegeţi voi că fata aceea nu-şi mai doreşte bărbat şi sex cel puţin câţiva ani?
Cinci ani, şapte, patru, opt? Foarte interesant. De fapt, aşa cum am mai spus, judecata în România se petrece cam în felul acesta: a vrut şi ea, nu le dăm maxim; are apărător ales acuzatul, atunci hai să vedem ce circumstanţe atenuante avem la dispoziţie; acuzatul e prost şi singur şi sărăntoc şi vai de viaţa lui, atunci îi dăm maxim, să ne scăpăm de el o perioadă de timp, poate şi moare între timp şi ne scăpăm de tot. Am cunoscut un tip care a făcut puşcărie 9 ani în cap dintr-o pedeapsă de 12 ani şi ceva pentru tentativă de viol. Ori pentru că ăia şi-au băgat-o cât au vrut ei în fata aia voi le daţi 4, 5, 7, 8 ani?
Revin şi spun asta: unii magistraţi judecă în funcţie de problemele pe care le au acasă. Dacă pisica e sănătoasă, sunt şi ei mai atenţi la ce dracu judecă. Dacă seara primesc puţă de la soţ/soţie/prieten/prietenă a doua zi sunt eficienţi la maxim. Am scris chiar astăzi despre asta. Aşa că întreb la unul care a furat 3 porţi (nu le-a furat, a vrut să le fure – ştiu caz concret) îi daţi trei ani şi la unul care a distrus pe viaţă o fată tânără, cu viitorul în faţă, îi daţi patru ani. De unde dracu scoate-ţi pedepsele astea?
Dacă o şi omorau pe fata aceea probabil că le dădeaţi exact cât ar fi trebuit să le daţi acuma. A, e vorba de intimidare, de pile, de presiuni mediatice? Nu puteţi face faţă la acest calvar? Înseamnă că aveţi o problemă la cap şi nu aveţi ce să căutaţi în justiţie, domnilor magistraţi.
Păi ştiţi ce spun unii acuma? Aha, deci numai atât? Ca să nu spun de recidiviştii care râd în hohote când aud de astfel de pedepse spunând că „4 ani îi iau pe drâmbă, bă, o violez pe una şi mă duc la odihnă patru ani, pe mâncarea, curentul şi banii statului”. Şi ne mai întrebăm de ce se produc filme cu femei bătăuşe? Din cauza asta, că voi judecătorii nu le faceţi dreptate cum trebuie, voi mergeţi doar la serviciu, ca să treacă vremea şi să vină pensia.
Vă spun eu ce aţi fi făcut dacă ăia şapte labagii îşi băgau toată treaba, cu mişcări de dute vino, fix în fetiţa voastră sau chiar în voi, acum auzeam la ştiri că şapte violatori au primit pedeapsa maximă. În plus, la toate celelalte cazuri de viol găseaţi tot pedeapsa maximă, pentru că la bătaie a fost curul vostru şi aţi simţit pe pielea voastră ce înseamnă un viol.
Aşa că mai întreb odată: primiţi cu violul?
Ce mai poţi să spui?