11 mai 2016
  |   1 Comentariu

Am scăpat de Taxa Costică

Până acum câteva zile a existat un tip care a înființat, pentru Deva și Hunedoara, o taxă care în timp a devenit celebră, este vorba de Taxa Costică. Și mulți ani de atunci încoace, hunedorenii dar mai ales devenii, au plătit această taxă la greu, chiar dacă ea era ilegală. A, nu știai? Păi da, taxa aceea era ilegală tocmai pentru că ea se colecta prin cerșit. Bine, printr-o metodă de cerșit mai specială, mai atipică, dar tot cerșit înseamnă.

Costică, personajul care a inventat acea taxă, nu-ți cerea niciodată un leu, dar încerca să te impresioneze prin băgatul în față a unei cutii cu bani pe care scria ”Taxa Costică – Un Leu”. Și oamenii donau. Și nimeni nu avea nimic împotriva acelei taxe, nici măcar poliția sau ANAF-ul care, în mod normal, trebuia să ceară impozit pe Taxa Costică. Nimeni nimic și toată lumea super mulțumită.

În urmă cu câteva zile Taxa Costică a dispărut, brusc și dintr-o dată. Iar unii, care chiar simțeau nevoia să plătească taxa celebră, s-au trezit că nu mai aveau la dispoziție contul de colectare ambulant în care să dea drumul la un leu. Inițiatorul tributului de un leu a murit într-un mod tragic. Da, Costică cel cu taxa de un leu a căzut de la etajul șapte și dus a fost. Exact, a murit la spital, pentru că medicii nu au mai avut ce să-i facă.

Cu alte cuvinte, vorbim de moartea unui cerșetor, de moartea unei taxe celebre. Acum stau și mă întreb, cine preia frâiele ”Afacerii Costică”, că lucrurile nu prea pot rămâne așa? O taxă împotriva căreia nimeni nu a avut nimic de comentat trebuie salvată, reinstaurată, salvată de la dispariție.

A, să nu uit, stimată domnișoară ziaristă Livia Botici de la glasul-hd.ro, Costică nu a fost cel mai simpatic cerșetor al Devei și nici nu era acest cerșetor prea blând sau lipsit total de un comportament recalcitrant. Și hai să-ți spun și de ce te contrazic. Cândva, fiind la volanul propriei mașini, l-am întâlnit pe Costică pe stradă. Mai exact, șofam pe o străduță din spatele unor blocuri din Deva. Costică trecea strada. Văzându-l, evident, am oprit mașina și-am așteptat să treacă ”economistul – cerșetor” Costică. Când Costică se pregătea deja să pășească pe trotuar am băgat în viteză, am luat piciorul de pe pedala de ambreiaj și-am lăsat mașina să ruleze spre înainte. În acel moment, Costică cel ”blând” s-a întors și a mimat gestul de a se arunca în fața mașinii.

Am reușit să frânez chiar lângă cerșetorul nebun, pe care unii îl considerau și simpatic și blând. M-am dat jos din mașină și l-am luat la întrebări pe tâmpit.

Știi ce a făcut atunci Costică, ziarist-o de la fițuica de care am pomenit mai sus? A început să mă înjure și să caute o piatră cu care să mă lovească.

Așa că mai terminați poveștile inventate menite să vă crească traficul.

Ideea-i simplă. A murit un cerșetor în mod tragic. El cerșea și nimeni nu avea ceva împotriva lui. Cerșea, da? Adică făcea o chestie ilegală. Who’s next?

Un răspuns la Am scăpat de Taxa Costică

Ce mai poţi să spui?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Despre Urieş

Blogger, web designer, fotograf. Pasionat de fotografie, filme, calculatoare. Călătoresc cât de mult pot. Scriu şi citesc cu plăcere. Cea mai citită revistă: PhotoMagazine. Cel mai vizionat film: Gladiator (2000). Fotograful preferat: Andrzej Dragan. Aşteptări de la viaţă: n-am, prefer să mă aştepte ea.
Abonează-te la blog prin email, pentru tine e gratis

Introdu aici adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări atunci când vor fi publicate articole noi.

Despre fotografie
Foto Blogger