17 nov. 2015
  |   Nu sunt Comentarii

Uite aşa ne-au fost confiscaţi toţi scriitorii

Cui îi mai pasă în ziua de astăzi de scriitori, de oamenii talentaţi care vor şi pot să scrie un bestseller, care au ceva de spus, care pot face magie şi minuni prin arta scrisului? Cred că nimănui, sau aproape nimănui.

Publicam aici prin vara acestui an un interviu cu scriitoarea Antonia Bogdana Bălan, ocazie cu care am aflat de la ea că „Personal, mai am foarte puţin până ating maximul pragului de suportabilitate. În acel moment, nu mă voi mai uita în urmă.” După câteva luni citesc pe blogul Antoniei: „Într-o zi, mi-a ajuns. Am atins pragul răbdării. M-am întrebat pentru ce şi de ce? Pentru faptul că părinţii şi bunicii mei sunt îngropaţi acolo? Nu! Eu îi port cu mine, în mine pe toţi pe care i-am iubit.

Prin urmare, vezi cum ne-au fost confiscaţi scriitorii, oamenii valoroşi? Suporţi, rămâi pe poziţie scrâşnind din dinţi, speri până când se rupe cămaşa de pe tine, aştepţi, dar la un moment dat cedezi, te saturi chiar şi de tine, începi să urăşti chiar şi statutul de român. Da, sunt român, spui, dar vreau să mă tratez, pentru că mă doare, nu mai suport!

Pe vremea lui Ceauşescu intelectualii români plecau din ţară pentru că brişca comunistă cosea orice urmă de originalitate, pentru că cenzura era o stare de fapt naturală.

Acum, ne pleacă intelectualii din ţară pentru că le este foame, pentru că s-au săturat să fie trataţi ca nişte analfabeţi, pentru că s-au săturat şi ei să fie minţiţi, umiliţi şi aruncaţi la groapa de gunoi a istoriei, văd şi ei prea bine că istoria românilor este dictată de alţii. Prin urmare, de unde dracu să mai luăm intelectuali pentru a încropi fie şi un guvern de criză, de unde, dacă toţi sunt plecaţi sau sunt deja la uşa avionului?

Ne minţim singuri sperând, trăind pentru a spera şi sperând pentru a putea trăi.

Ce mai poţi să spui?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Despre Urieş

Blogger, web designer, fotograf. Pasionat de fotografie, filme, calculatoare. Călătoresc cât de mult pot. Scriu şi citesc cu plăcere. Cea mai citită revistă: PhotoMagazine. Cel mai vizionat film: Gladiator (2000). Fotograful preferat: Andrzej Dragan. Aşteptări de la viaţă: n-am, prefer să mă aştepte ea.
Abonează-te! Pentru tine e GRATIS.

Dacă îţi place cum scriu adaugă adresa ta de e-mail şi fă-ţi un abonament la articolele viitoare.

Alătură-te celorlalți 68 de abonați

Despre fotografie
Foto Blogger